Aproape jumatate de miliard de euro este suma pe care firmele si autoritatile din Regiunea de Nord-Est a tarii au reusit sa o contracteze anul trecut, prin proiecte europene. Banii contractati nu au intrat inca in bugetele be­ne­ficiarilor, socotelile acestora din urma putand fi oricand stricate de lipsa co­fi­nantarii.

Pe hartie lucrurile arata bine, greul urmand sa vina odata cu imple­men­ta­rea proiectelor. Cateva firme din Mol­dova s-au abonat la banii UE, construind adevarate imperii industriale. Potul fondurilor UE pare sa fi fost luat anul trecut de catre Iasi, dar vine din urma Bacaul si Suceava.

Dupa un an cu finantari inghetate, singurul bilant care iese bine este cel al fondurilor europene. Cel putin pe har­tie, regiunea de nord-est a tarii sta con­for­tabil. Nu mai putin de 476 de mi­lioane de euro, prin aproape 1.500 de proiecte, au fost contractate de catre autoritatile publice si agentii economici din Moldova. Banii sunt numai in acte, deoarece cheltuirea lor in unele cazuri nici nu a inceput. Derularea efectiva a proiectelor si cheltuirea corecta a bani­lor, dupa normele stricte ale Comisiei Eu­ropene, reprezinta o alta problema pe care o vor avea de trecut beneficiarii din Moldova.

Criza nu a incetinit ritmul de depunere a dosarelor, mai ales in sec­to­rul public. Dimpotriva, multi primari au vazut in fondurile europene singura solutie pentru dezvoltarea comuni­ta­ti­lor locale. Este si explicatia pentru care, anul trecut, cele mai multe sume au fost contractate prin intermediul Masurii 322 - „Renovarea si dezvoltarea satelor”. In baza acestei masuri au fost semnate 75 de proiecte, cu o valoare de 197 de mili­oa­ne de euro.

Pentru Masura 121 - „M­o­der­nizarea exploatatiilor agricole” - au fost aprobate 177 de proiecte, cu o valoare de 109 milioane de euro. Un nu­mar-record de aplicatii a fost pentru Ma­sura 141 - „Sprijinirea fermelor agri­co­le de subzistenta”, unde s-au semnat 977 de proiecte, cu o valoare totala eligibila de 7,3 milioane de euro.

Raportat la numarul contractelor incheiate, Iasiul se afla pe primul loc, cu 475 de proiecte, urmat de judetele Su­ceava si Bacau cu 346, respectiv 238 de proiecte. Proiectele castigate de bene­fi­ciarii publici sunt cele mai mari ca valoare. Pe locul intai, anul trecut, s-a situat Asociatia de Dezvoltare Inter­co­munitara (ADI) Fantanele - Sipote, care a castigat un proiect in valoare de 23,7 mi­lioane de lei. Banii sunt destinati rea­li­zarii unui sistem centralizat de ca­nalizare si a unei statii de epurare, reabilitarii de drumuri, dar si realizarii unui centru de asistenta copii, dupa pro­gramul scolar.

De asemenea, in vederea conservarii si valorificarii mostenirii culturale a zonei vor fi cheltuite o serie de fonduri, o parte urmand sa ajunga la taraful si la formatia de dansuri din comuna. Locul 2 a fost castigat de ADI Golaiesti - Ungheni, care a obtinut in baza unui proiect castigat anul trecut cu cateva sute de mii de lei mai putin decat asociatia de pe primul loc. Cele 23,65 milioane de lei urmeaza sa fie utilizate pentru asfaltare de drumuri, realizarea unui sistem de canalizare si a unei statii de epurare a apelor uzate, precum si a unui centru de ingrijire copii.

Firme abonate la banii UE

In ceea ce priveste sectorul privat, anul trecut cateva firme s-au transformat in  „bureti” de absorbit bani de la UE. O fabrica din Onesti, jude­tul Bacau, a castigat anul trecut cel mai mare proiect din Moldova, in valoare de aproximativ cinci milioane de euro. SC Croco SRL a cerut si a obtinut de la UE 20,2 milioane de lei pentru construirea unui depozit de produse finite si pentru achizitionarea de utilaje in vederea diversificarii si cresterii calitatii produ­se­lor Croco. La Botosani, patronii SC Sabirob au aplicat pentru un proiect de 16,3 milioane de lei, pentru o fabrica de procesare legume si fructe. Nemtenii din comuna Secuieni de la SC Agro­suind Com SRL au semnat un proiect de 15,8 milioane de lei pentru realizarea unei unitati integrate de depozitare si producere a furajelor.

Din 2002 si pana in prezent, societatile din Iasi au derulat proiecte cu fonduri de la UE in valoare de 70 de milioane de euro. O mana de firme din Iasi au inghitit o treime din fondurile nerambursabile puse la bataie de UE pentru agricultura. Potul cel mare din programele de finantare SAPARD si Fondul European Agricol pentru Dez­voltare Rurala (FEADR) a fost adjudecat de unii dintre cei mai importanti jucatori de pe piata carnii. Grupul de firme Kosarom alaturi de Rom Trading Company si Pig Farm au obtinut de-a lungul anilor cele mai mari sume de bani pentru dezvoltarea propriilor afaceri.

Dintr-un total de aproape 70 de milioane de euro accesate de catre firmele agricole iesene din 2002 pana in prezent, 25 de milioane de euro au intrat in buzunarele celor trei societati. Este si una dintre explicatiile pentru care, anul trecut, niciuna dintre cele trei firme nu se mai regaseste in topul societatilor care au atras cele mai multe fonduri. Cele trei societati dezvolta acum capacitatile puse pe picioare, avand in special grija de a rambursa creditele contractate.

Cofinantarea, veriga slaba in derularea investitiilor

Sunt insa si aplicanti care, desi erau eligibili pentru finantare, nu au reusit sa atraga banii necesari. Multi dintre potentialii beneficiari au intampinat dificultati in atragerea fondurilor, cauza principala fiind lipsa banilor pentru cofinantare. „Dificultatile intampinate de potentialii beneficiari sunt cauzate in principal de obtinerea dificila a cofinan­tarii bancare, modificarea substantiala a valorii bunurilor de achizitionat fata de valoarea estimata in studiul de fezabilitate si, intr-o mai mica masura, dar semnificativ, modificarea cursului valutar”, a precizat Liviu Bulgaru, directorul Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltarea Rurala si Pescuit (CRPDRP) Iasi.

Bancile nu au respectat regulile stabilite initial

Au fost si cazuri in care aplicantii au pierdut proiectele pe care le castigasera. Motivele sunt dintre cele mai diverse. „Desi sunt putine, au fost si cazuri in care beneficiarii au denuntat contractul de finantare dupa semnarea acestuia, motivele tinand tocmai de schimbarea conditiilor de creditare din partea bancilor, ceea ce a condus la imposibi­litatea realizarii proiectelor”, spune Liviu Bulgaru. Din fericire, forurile de control nu au fost nevoite sa intervina pentru recuperarea unor sume deja cheltuite, contractele fiind reziliate din timp. „Pana in acest moment nu exista, la nivel de regiune, situatii de re­cuperare debit in cazul proiectelor FEADR, deoarece majoritatea bene­fi­ciarilor cu dificultati in implementarea proiectelor au solicitat rezilierea contractelor inaintea efectuarii platilor din partea Agentiei de Plati si pentru Dezvoltarea Rurala”, spune Liviu Bulgaru.

Fondurile pentru Dezvoltare Rurala, castig net pentru statul roman

Fondurile pentru Dezvoltare Rurala reprezinta banii europeni care vor fi dati Romaniei pentru investitii in agricultura si dezvoltare rurala. Potrivit negocierilor din­tre Romania si Uniunea Europeana, vom beneficia de aproximativ 7,5 mili­ar­de de euro (262.000 miliarde de lei vechi) pentru perioada 2007-2013, ceea ce inseamna 1,07 miliarde de euro pe an. La acesti bani se adauga con­tr­i­bu­tiile statului roman, in functie de ti­pu­rile de investitii care vor fi realizate.