Germania nu sustine ideea crearii unui fond european de ajutorare a Gre­ciei. „Nu aceasta e solutia pentru re­zol­varea problemelor cu care se confrunta Gu­ver­nul elen”, a declarat un purtator de cu­vant al Ministerului de Finante de la Ber­lin. De altfel, cele mai multe dintre son­dajele de opinie realizate in ultimul timp pe aceasta tema arata ca ma­jo­ri­ta­tea nemtilor (71% potrivit chestionarului Emnid, 67% potrivit unui alt studiu pu­bli­cat de „Bild”) au respins scenariul unui program de sustinere a economiei Gre­ciei. Mai mult, 53% dintre persoanele intervievate de Emnid sunt de parere ca, daca va fi cazul, Grecia trebuie exclusa din zona euro. Ce e de facut? La cateva zile dupa summitul extraordinar al UE consacrat situatiei din Grecia, ministrii de Finante din zona euro s-au reunit asea­ra la Bruxelles in incercarea de a gasi cea mai buna varianta de iesire din im­pas. Urmeaza sa fie dezbatut, printre al­tele, planul elaborat de liderii Celor 27, ale carui detalii nu au fost date pu­bli­ci­ta­tii din considerente de securitate. „Pentru a evita speculatiile”, au explicat sur­se apropiate discutiilor. Se va ajunge la un consens? Dincolo de toate disen­siu­nile si dezacordurile, gasirea unei rezol­vari se impune de la sine.

Planul UE: reducerea datoriei

Pana una alta, noul comisar euro­pean pentru afaceri economice, Olli Rehn, a estimat ca Grecia trebuie sa ia ma­suri „suplimentare pentru reducerea da­toriei sale”. In acelasi timp, Banca Cen­trala Europeana (BCE) a cerut minis­tri­lor de Finante sa inaspreasca exi­gen­te­le lor vizavi de Grecia, dar cea mai mare parte a acestora s-a opus. „Sub pre­siu­nea BCE, masurile economice im­pu­se Greciei de UE au fost formulate pe un ton mult mai categoric”, scrie in acest sens cotidianul german „Handelsblatt”. Re­ferindu-se la continutul respectivului do­cument, ziarul enumera dintre de­mer­surile dorite de mai marii UE „un plus de reduceri bugetare”, o  crestere a TVA, precum si o taxa mai ridicata pe pro­dusele de lux si energie. Intervievat de televiziunea bel­gia­na, presedintele BCE Jean-Claude Trichet a declarat, co­men­tand anga­ja­men­tele cerute Greciei de guvernele UE, ca „este suficient”, esen­tial este ca totul sa fie aplicat cu se­rio­zitate. Care va fi ver­siu­nea finala a planului pus la punct de comunitatea eu­ropeana ramane de va­zut.

Oricum, reu­niunea ministeriala se desfasoara cu usile inchise. Obiectivul, ambitios, este de a aduce deficitul public la 3% din PIB pana in 2012. Potrivit ulti­me­lor pre­vi­ziuni disponibile, acesta a atins 12,75% in 2009.

Zona euro, in pericol?

Ce spun analistii? Pe Wall Street, pa­re­rile raman impartite in privinta efec­tu­lui deciziei UE de a ajuta, intr-un fel sau altul, Grecia. Daca majoritatea eco­no­mistilor au catalogat aceasta pozitie drept un pas in directia buna si au mi­ni­mizat riscul unei incapacitati de plata a Atenei, s-au gasit insa strategi care vad in criza elena simptomele unor grave dis­func­tio­nalitati ale uniunii monetare, vezi semnul premergator unei dezin­te­grari a zonei euro.

Astfel, sunt eco­no­misti in opinia carora o solutie durabila in­seam­na, fara indoiala, un program de fi­nan­tare di­rec­ta de catre FMI. Mari fonduri de in­ves­titii, precum BlackRock si Pimco (Pacific Investment Manage­ment) au respins orice paralela cu fa­li­mentul ban­cii Leh­man Brothers din sep­tembrie 2008, ba chiar si-au sporit achi­zitiile de obli­ga­tiuni emise de Gu­ver­nul elen pe 10 ani. Pentru expertul bancii franceze Société Générale, Albert Edwards, pro­ble­me­le unor tari precum Grecia, Portugalia sau Spania sunt rezultatul „mentinerii pe o durata de mai multi ani a unor dobanzi mici, fapt care a condus la o supra­in­cal­zi­re si la o inflatie rapida”. „Orice ajutor acor­dat Greciei „nu face decat sa amane o ine­vi­ta­bila explozie in zona euro”, a explicat pentru Bloomberg expertul de la Société Générale. Subscriind, Martin Feldstein, de la Harvard, a intrevazut in cri­za elena simptomele evidente ale de­ze­chilibrelor interne din zona euro.

Romania si Bulgaria,cele mai expuse

Expertii Morgan Stanley cred ca Romania si Bulgaria sunt cele mai expuse la potentialul risc de propagare a crizei din Grecia, avand in vedere anvergura operatiunilor derulate de bancile elene pe aceste piete. „In cazul subsidiarelor din Europa, bancile din Grecia vor incerca sa se indeparteze de modelul de finantare externa, straduindu-se sa determine o crestere a soldului local al depozitelor intr-un ritm mai rapid decat cel al creditelor, pentru a reduce leverage-ul. In cazuri extreme, s-ar putea decide sistarea temporara a acordarii de credite”, estimeaza Morgan Stanley. „Bulgaria si, intr-o proportie mai redusa, Romania par sa prezinte cele mai mari riscuri”, precizeaza expertii bancii americane de investitii.