Lunile ianuarie si februarie pot fi considerate lunile „Codurilor Galbene” de vreme rea, iarna aceasta fiind una dintre cele mai grele din ultimii 20 de ani.

Conditiile meteo extreme si precipitatiile abundente au adus insa, pe langa un disconfort crescut populatiei, si pierderi de ordinul milioanelor de euro economiei nationale, mai ales in domeniul transporturilor, fie el rutier, naval sau maritim. Singura care are de castigat de pe urma stratului gros de zapada este agricultura, unde specialistii se asteapta ca productia sa inregistreze un record in acest an.

In ultimile doua luni nu a fost sapta­mana in care Capitania Zonala Con­stanta sa nu anunte ca porturile mari­time Constanta Sud fluvial, Constanta Nord, Midia si Mangalia au fost inchise, din cauza vantului extrem de puternic, care sufla cu peste 80 de kilometri la ora in larg si care provoaca un grad de agi­tatie sapte-opt pe scara Beaufourt, cu valuri de patru-cinci metri inaltime, a vizibilitatii reduse sau a precipitatiilor abundente. Din acest motiv, navele afla­te in rada exterioara au fost obligate sa stea cu motoarele pornite pentru a evita intrarea in deriva, navele aflate la cheu au fost nevoite sa-si intareasca legaturile cu tarmul, iar comandantii au trebuit sa aiba la bord un om de veghe. Aceste masuri de siguranta au dat insa peste cap previziunile optimiste ale portua­rilor, care se asteptau ca anul 2010 sa debuteze in forta, dupa ce 2009 a stat sub semnul crizei economice. Compania Na­tionala Administratia Porturilor Mariti­­me Constanta a fost una dintre cele mai afectate de conditiile meteo extreme, traficul de marfuri in Portul Constanta scazand, in luna ianuarie, de exemplu, sub media de 100.000 de tone pe zi. In aceste conditii, Ioan Balan, directorul general al Companiei Nationale Admi­nistratia Porturilor Maritime Constanta, a declarat ca traficul de marfuri inre­gistrat luna trecuta a fost inferior celui consemnat in aceeasi perioada a anului trecut. Vestea buna este ca lucrurile s-au apropiat de normalitate in prima parte a lunii februarie, cand traficul a urcat la o medie zilnica de 115.000 de tone, de­pa­sind astfel valorile inregistrate in fe­bruarie 2009. Cu toate acestea, si in ul­tima luna calendaristica de iarna au fost zile in care niciun operator portuar nu a executat vreo manevra din cauza faptului ca vantul puternic, tempera­tu­rile foarte scazute sau ninsorile nu au permis manipularea marfurilor in bune conditii. Asa se face ca majoritatea agen­tilor economici privati care isi desfa­soara activitatea in porturile romanesti au raportat scaderi ale veniturilor si chiar pierderi din cauza faptului ca, desi nu au putut opera vreo nava, sunt ne­voiti sa achite salariile docherilor si me­canizatorilor, dar si din cauza faptului ca, pe timpul iernii, cheltuielile cresc si ca urmare a consumului ridicat de com­bus­­tibil. Nu doar activitatea Companiei Nationale Administratia Porturilor Ma­ritime Constanta a fost data peste cap de iarna, ci si a Companiei Nationale Ad­mi­nistratia Canalelor Navigabile Con­stanta, intrucat vantul puternic a inchis, de mai multe ori, in ultimele doua luni, traficul fluvial. Pentru a salva ce se mai poate, conducerea companiei a luat ca masura de urgenta reducerea cu 20% a tarifului de tranzitare a canalelor navi­gabile in pe­rioada inghetului. In plus, in acest timp nu s-au mai perceput taxe ar­matorilor care utilizeaza remorchere si alte nave de interventie pentru spart gheata.

Lipsa de coordonare intre autoritati

Cele mai mari probleme nu le-a creat iarna pe caile navigabile, ci transpor­tatorilor rutieri, care au anuntat ca, pana in prezent, au inregistrat, din cauza ier­nii, pierderi de aproximativ 5-6 milioane de euro. La capitolul responsabili, tran­sportatorii au nominalizat viscolul, ca­derile masive de zapada si lipsa de co­ordonare dintre Politia Romana si Com­pania Nationala de Drumuri Nationale in fluidizarea traficului. „Trebuia pre­ve­nita aparitia ghetii, dar nu au fost luate masuri si acum e normal sa avem pro­bleme. Este o lipsa de coordonare si de strategie intre Politia Romana si Com­pania Nationala de Autostrazi si Dru­muri Nationale din Romania. Au inchis Autostrada A2, ne-au dirijat pe DN3 si am ramas blocati si acolo”, a declarat prese­dintele Federatiei Operatorilor Romani de Transport, Augustin Hagiu, care a adau­gat ca pierderile de ordinul mili­oanelor de euro au aparut din cauza penalitatilor percepute in urma intar­zierilor in onorarea contractelor, a mar­furilor perisabile care s-au stricat si a con­sumului mare de combustibil in timpul stationarilor. „Vehiculele comer­ciale trebuiau declarate prioritare si cir­culatia turismelor suspendata. Conducatorii acestora pot ra­mane acasa, tran­spor­tatorii rutieri tre­buie insa sa isi ono­reze con­tractele”, a declarat vi­ceprese­din­tele Uniunii Natio­nale a Trans­por­tatorilor Rutieri din Ro­mania, Ion Lixan­dru. In aces­te con­ditii, tran­spor­tatorii au protestat impotriva restrictionarii traficului pentru vehi­culele cu masa mai mare de 3,5 tone pe dru­murile afectate de caderile de zapada si considera ca masura discrimineaza tran­sportatorii. Reprezentantii Uniunii Na­tionale a Tran­sportatorilor Rutieri din Romania spun ca vehiculele comer­ciale sunt „mult mai bine pregatite” pentru de­pla­sarea pe timp de iarna fata de vehiculele mici si ca soferii lor au mai multa experienta.

Certificatul de forta majora, solutia salvatoare

In timp ce transportatorii si opera­torii portuari se plang ca iarna si auto­ritatile au reusit performanta de a le crea mai multe probleme decat criza finan­ciara, solutia salvatoare vine de la Direc­tia Juridica si Arbitraj din cadrul Came­relor de Comert, care ii anunta pe agentii economici ca se pot pune la adapost de evenimentele cu caracter meteorologic, care le pot atrage dificultati in a-si in­deplini obligatiile contractuale cu ajuto­rul unui certificat de forta majora. „Fe­­no­­menele meteo se incadreaza in cate­goria evenimentelor generatoare de forta ma­jora, termen prin care se inte­lege o im­prejurare de fapt, imprevizibila si de neinlaturat, care impiedica in mod obiectiv executarea unei obligatii con­trac­tuale. Vestea buna este ca prezen­tarea unui aviz de forta majora partenerului contractual duce la exonerarea de raspundere a partii care il invoca si il scuteste de la plata penalitatilor de intar­ziere, a dobanzilor sau daunelor pentru perioada cat durea­za evenimentul de forta majora”, a de­clarat directorul Di­rectiei Juridice si de Arbitraj Constanta, Ruxandra Serescu, ca­re a afirmat ca di­rectia specializata a Camerelor de Co­mert va elibera acest document agentilor economici in baza documentelor dove­ditoare depuse ex­clusiv de solicitant care trebuie sa cu­prinda: contractul comer­cial afectat de evenimentul de forta ma­jora, cuprin­zand clauza de forta majora, ates­tari de la organele, autoritatile si in­stitutiile abi­litate, de la caz la caz, pri­vind existenta si efectele eveni­men­tului invocat, locali­za­rea acestuia, momentul inceperii si in­cetarii evenimentului, noti­ficari adresate partenerului contrac­tual in legatura cu aparitia evenimentului in­vocat si efectele sale asupra de­ru­larii ope­ratiunilor con­tractuale. Un astfel de cer­tificat costa 1.000 de lei, iar membrii Camerei beneficiaza de re­duceri sub­stantiale, de pana la jumatate din suma.

Iarna grea ar putea dubla productia agricola

• In timp ce in domeniul transporturilor se numara pierderi cu multe zerouri, vestea buna in ceea ce priveste caderile abun­dente de zapada vine din partea mi­nistrului Agriculturii, Mihail Dumitru, care a declarat ca Romania are anul acesta cea mai mare rezerva de apa din ultimii 10 ani, datorita ninsorilor, iar productia agricola s-ar putea dubla fata de anul 2009.

­­­­­­­

• „Din punct de vedere agronomic, este o situatie foarte buna pentru ca avem un strat de zapada foarte mare, iar culturile pe care le avem insamantate din toamna se pastreaza foarte bine si avem o rezer­va foarte mare de apa in sol. Pot fi dife­rente substantiale fata de 2009, poate sa fie de la simplu la dublu”, a spus Mihail Dumitru.

­­­­­­­

• Potrivit Ministerului Agriculturii, produc­tia totala de cereale paioase a fost in 2009 de aproximativ 13,8 milioane de tone, din care productia de grau s-a ridicat la 5,28 milioane de tone, iar cea de porumb la 7,39 milioane de tone.

­­­­­­­

• De asemenea, in toamna anului 2009 au fost infiintate peste trei milioane de hectare de cereale, dintre care doua milioane de hectare cu grau si secara.