Ii intalnim pe strada, in mijloacele de transport in comun sau in propriile masini de lux. Majoritatea se indreapta fie spre complexurile comerciale de la periferia Capitalei, „Europa” sau „Dragonul Rosu“, fie spre santierele patriei sau chiar spre propriile fabrici pe care, putini dintre ei ce-i drept, au reusit sa le deschida in tara noastra. Investitiile chineze in Romania, din ultimii 20 de ani, au atins aproximativ 300 de milioane de euro.

Ideea „Guvernul le da bani pentru a pleca din tara“ e doar o legenda pentru cele peste 1,3 miliarde de suflete cat numara in prezent populatia Chinei. Chezasie in acest sens stau atat mar­turia chinezilor prezenti pe teritoriul tarii noastre, cat si declaratia lui Zhao Jianyu, atasatul de presa al Ambasadei Chinei la Bucuresti. „Zvonul conform caruia cetatenii chinezi sunt platiti de statul chinez cu 5.000 de dolari ca sa plece din tara si sa deschida afaceri in strainatate este absolut fals“, ne asigura Jianyu.

„Au fost o prada sigura“

In Romania, din „invazia“ chineza de dupa ’90 au mai ramas astazi doar 7.458 de chinezi, cu peste 40% mai putini decat figurau in registrele de pana in anul 2000. „De-a lungul timpului au fost o pra­da sigura pentru ca neputand face fata sistemului romanesc, din punct de vedere legislativ, au fost obligati sa dea spaga pentru a-si putea desfasura ac­ti­vitatea de comert in marile centre chine­zesti din Capitala, iar unii au fost nevoiti sa plece“, spune presedintele Camerei de Comert si Industrie Roma­no-Chi­neze (CCIRC), Gabriel Ghelme­geanu.

Sta­tisticile prezentate de el arata ca in­ve­stitiile chinezesti derulate in Romania, in perioada 1989-2009, au atins o cota re­lativ mica, de doar 300 de milioane de euro. „Nu am simtit niciodata ca statul roman ar vrea sa ne acorde vreun sprijin“, sustine Richard Jiang, un om de afaceri chinez, care spune ca, „de-a lungul celor 10 ani, de cand fac afaceri in Romania, am adus la Bugetul de stat, prin taxele si impozitele platite, peste 10 milioane de euro“.

Potrivit CCIRC, la Registrul Co­mertului sunt inregistrate aproximativ 8.800 de companii chinezesti, dar dintre acestea doar 4.300 sunt inca active. In ceea ce priveste schimbul comercial bi­lateral romano-chinez din 2009, statistica vamii chineze arata o cifra de 2,81 mi­liar­de de dolari, din care tara noastra a ex­por­tat 0,41 miliarde de dolari, in crestere cu 19,4% fata de anul 2008. Daca majo­ri­tatea chinezilor prezenti in Romania au ca principala indeletnicire comertul, ei beneficiind de vize de lunga sedere (1-3 sau 10 ani), doar 900 dintre ei au permis de munca pe o perioada de un an.

Romanii au gasit drumul spre China

Transformate de abundenta iernii in adevarate igluuri, marile centre comer­ciale de la periferia Capitalei „Europa“ si „Dragonul Rosu“ adapos­tesc tarabele a aproximativ 3.500 de comercianti chi­ne­zi, pentru ca intr-un alt ansamblu co­mer­cial sa-si vanda chinezariile peste 1.000 de confrati ai acestora. Intr-o ro­mana stal­cita, ei incearca sa-si ade­me­neasca clien­tii veniti aici nu numai din Bucuresti, ci si din alte orase ale tarii. Principala atractie a acestor complexuri comer­ciale, preturile mici, pentru produse insa de o calitate „garantata“.

„Castigul lor este unul mic, dar incearca si spera sa-si dezvolte treptat afacerile in Romania, numai ca multi dintre ei se indreapta fie spre alte tari din Europa, fie aleg sa se repatrieze“, spune Ghel­me­geanu. Po­trivit acestuia, „daca Ger­mania a devenit principalul partener economic al Chinei, Ungaria, unde in prezent numarul chi­nezilor depaseste 20.000, a devenit placa turnanta a comertului chinezesc“. Pre­se­dintele CCIRC sustine ca „probabilitatea ca acesti mici comercianti chinezi sa paraseasca Romania este una foarte mare in contextul in care multi romani au gasit drumul spre China si isi procura singuri marfurile“.

De ase­menea, Ghel­megeanu a tinut sa subl­i­nieze faptul ca „relatiile economice ale Romaniei cu China sunt extrem de reduse, chiar daca de-a lungul timpului s-au semnat zeci de protoacoale de cooperare, in timp ce alte state dezvolta afaceri importante cu tara Marelui Zid“. El a dat exemplu conce­sionarea pentru 20 de ani a portului Pireu unei firme chinezesti, pentru care Grecia primeste 3,4 miliarde de euro.

Ultimul tren se opreste la Shanghai

Ultimul tren in ceea ce priveste coo­perarea economica bilaterala romano-chineza ar putea trece anul acesta prin Shanghai, in perioada 1 mai-31 octom­brie. Aici, odata la trei ani, are loc cea mai mare expozitie mondiala de prezentare a brandului de tara, iar anul acesta, din datele furnizate de Ghel­megeanu, Mini­sterul roman de Externe a cheltuit deo­camdata pentru ridicarea si amenajarea pavilionului romanesc aproximativ 2,5 milioane de dolari.

„Important ramane scopul acestei expozitii, iar la finalul evenimentului sa avem in tolba cateva contracte mari semnate cu aceasta tara“, a conchis presedintele CCIRC. El a adau­gat faptul ca „de-a lungul timpului, prin pro­tocoalele semnate, Romania a promis dezvoltarea unor proiecte de anvergura in parteneriat cu statul chinez, dar niciodata acestea nu s-au concretizat“.

Pe langa activitatea de comert pe care majoritatea chinezilor o desfasoara in Romania, exista si cateva investitii pe care expatii din tara Marelui Zid le dezvolta in Bucuresti, Buzau, Deva sau la Afumati. Astfel, fabrica de tutun de la Buzau a contabilizat din 2008 si pana acum o investitie de 36 de milioane de euro, iar pana in 2012, cand este pla­nificata finalizarea proiectului, aceasta va ajunge la 100 de milioane de euro. Pentru impachetarea tigaretelor cu tutun chinezesc, lucreaza la Pascov-Buzau peste 200 de angajati, 80% dintre ei fiind ro­mani. De asemenea, oamenii de afaceri chinezi au realizat investitii si in alte do­menii, constructiile, tele­co­municatiile, industria lemnului sau cea textila fiind doar cateva dintre ele.

Biciclete chinezesti pe ruta Deva-Afumati

Daca fabrica romaneasca de biciclete de la Tohan-Zarnesti e la un pas sa-si dea obstescul sfarsit, intreprinzatorii chi­nezi produc anual in Romania apro­ximativ 500.000 de biciclete. Cu o inves­titie de 18 milioane de euro pana in prezent, alte doua milioane fiind programate pentru acest an, fabrica de biciclete  de la Deva, cu capital 70% chinez si 30% german, produce anual peste 350.000 de unitati. Tot aici lu­creaza peste 400 de muncitori, majo­ritatea fiind cetateni romani.

La cativa kilometri de centrul comercial „Eu­ropa“, se afla o alta fabrica de biciclete, cu capital 100% chinez. Actionarul majoritar Richard Jiang a pus pe picioare afacerea in 2003, dupa ce si-a terminat studiile in Japonia si a ales sa vina in Romania in 1997. Cu o investitie de patru milioane de euro, din 2003 si pana acum, Jiang a scos pe poarta fabricii de la Afumati peste 600.000 de biciclete, iar anul trecut a inregistrat o cifra de afaceri de 7,3 milioane de euro.

„Am preferat Romania pentru ca avem o piata de desfacere buna pe plan intern, dar si o deschidere spre alte piete europene“, explica Jiang care, din 2010, va exporta in Polonia 50.000 de biciclete. Colateral, cei 104 angajati ai fabricii de la Afumati, dintre care 78 sunt romani, asambleaza si trimit spre vanzare motoscutere. Varful vanzarii acestora a fost atins in 2008, pe poarta fabricii iesind 11.000 de unitati.

„Daca nu ar exista atata birocratie in Romania, iar taxele si impozitele nu ar fi prea mari, mediul de afaceri s-ar putea dezvolta mult mai rapid“, spune Jiang, care a adaugat ca „Romania e a doua mea casa si voi ra­mane aici cu intreaga familie pentru ca iubesc po­porul roman“.