In ultima perioada a intrat in atentia investitorilor situatia delicata a catorva state membre ale zonei euro care se confrunta cu deficite bugetare foarte mari, precum si cu cresterea gradului de indatorare.

„Premiantele” sunt Grecia, Portugalia, Spa­nia si Irlanda, „veriga cea mai slaba” fiind Grecia. Tabloul macroeconomic grecesc arata extrem de sumbru. Deficitul bugetar al Greciei in anul 2009 a sarit de 12% din Produsul Intern Brut (PIB), depasind cu mult media deficitului buge­tar pentru zona euro. Mai mult decat atat, gradul de indatorare al Greciei in anul 2009 a fost de peste 110% din PIB si va continua sa creasca si in anul curent. In conditiile in care Grecia trebuie sa faca rost anul acesta de aproximativ 50 de miliarde de euro, pentru achitarea datoriilor, investitorii de pretutindeni se tem de scenariul pesimist in care Grecia ar putea intra in incapacitate de plata, eveniment care ar creste riscul de contagiune catre celelalte tari vulnerabile.

In asteptarea unei vesti concrete referitoare la un eventual plan de salvare a Greciei din partea Uniunii Europene, pietele financiare au cunoscut in ultima perioada evolutii volatile, sedintele de scadere determinate de cresterea aversiunii la risc alternand cu sedintele de crestere, pe fondul speculatiilor si al spe­rantelor investitorilor fata de planul de ajutorare a Greciei.

Pe fundalul temerilor referitoare la situatia Greciei, indicele Bursei americane - Dow Jones Industrial Average (DJIA) - a spart pragul de suport de la 10.100 de puncte, in sedinta de tranzactionare din data de 5 februarie apro­piindu-se chiar de nivelul de 9.800. Ulterior, stirea favorabila referitoare la rata somajului in luna ianuarie din Statele Unite ale Americii care a indicat o imbunatatire a conditiilor din piata muncii, precum si speculatiile privind un even­tual plan de ajutor al Greciei au readus cum­paratorii in piata, indicele DJIA revenind peste pragul psihologic de 10.000 de puncte.

Evolutii interesante s-au inregistrat si pe perechea valutara euro-dolar. Temerile cu privire la riscul de default al Greciei, a carui materializare ar putea produce un efect de domino asupra altor state membre care se confrunta cu probleme similare, au determinat investitorii sa ia pozitii de vanzare pe euro. Astfel, de la jumatatea lunii ianuarie, moneda unica europeana a pierdut teren in fata dolarului, cotatia euro scazand de la valori de 1,45-1,46 pana spre pragul de la 1,36, testat in data de 5 februarie. Nivelul de 1,36 a functionat ca prag de suport, cotatia euro cunoscand ulterior o usoara revenire pana spre 1,38. Miscarea puternica de apreciere a dolarului a indus o tendinta de scadere a cotatiei aurului, insa tendinta descendenta nu a avut aceeasi amploare ca si evolutia perechii euro/dolar.

Evolutiile viitoare - atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu - vor fi influentate de semnalul dat de Uniunea Europeana, precum si de modalitatea in care marile economii se vor raporta la situatia Greciei.

Este posibil ca europenii sa fi invatat lectia americana: in septembrie 2008, autoritatile americane nu au intervenit pentru ajutorarea marii banci Lehman Brothers, al carei faliment a declansat o degringolada pe pietele financiare si o crestere la un nivel extrem de ridicat a aversiunii la risc. Dupa acest eveniment, autoritatile americane au intervenit de fiecare data pentru a ajuta acele banci „care erau prea mari sa cada”. Grecia este suficient de mare si importanta incat sa nu fie lasata sa cada? Ramane de vazut.