Desi considerate urgente de gradul zero, falezele litoralului romanesc al Marii Negre sunt in paragina. Fondurile nece­sare reabilitarii infrastructurii costiere exista, provin de la Uniunea Eu­ropeana, dar nu pot fi cheltuite pentru ca statul roman nu gaseste suma necesara cofinantarii proiectelor.

Falezele litoralului romanesc sunt un pericol pentru cei care se incumeta sa se plimbe pe malul marii! Acesta a fost sem­nalul de alarma tras de Directia Ape­lor Do­brogea Litoral inca din 2008. Tim­pul a trecut si lucrurile nu s-au schimbat in bine, din contra, factorii de mediu au con­tinuat sa lase urme adanci in falezele romanesti unde lucrarile au fost aban­donate sau nu au fost de­ma­rate vreodata din cauza lipsei banilor sau a vreunei au­to­ri­zatii. Paradoxal este ca au­to­ritatile de mediu roma­nesti sunt extrem de bine in­for­ma­te, ele avand la dispozi­tie con­clu­ziile a doua studii rea­lizate de specialisti din Statele Unite ale Americii, ale caror re­co­man­dari nu le-a respectat insa nimeni.

Pe hartie, malurile din Tuz­­la, Cos­ti­nesti, Eforie si Con­stanta sunt in pro­gram de reabilitare, dar, in rea­li­ta­te, ma­joritatea lucrarilor nu au fost platite de Ministerul Me­­diului la timp asa ca fir­mele executante si-au re­tras oa­menii de pe santier. Ofi­cial, pentru lucrarile demarate in 2007 Gu­vernul s-a angajat sa plateasca 49 de milioane de euro, dar nu a virat decat 7,3 milioane. Asa se face ca, in prezent, se lu­creaza doar pe doua tronsoane, la Tuzla si Costinesti, dar lu­crurile se misca ex­trem de timid, in as­teptarea banilor de la Bucuresti. Lucrarile de consolidare a falezelor din Cos­tinesti ar fi trebuit finalizate in luna mai a anului trecut, dar pentru ca fondurile au fost sistate si executantul a lucrat cu viteza melcului, acestea au ramas in paragina. Primarul comunei, Traian Cristea, care a catalogat lucrarile drept cel mai important proiect al Costinestiului din ultimii ani, spune ca valoarea lucrarilor se ridica la 24 de mi­lioane de lei si au ca scop salvarea de efectele eroziunii a zonei costiere a lo­calitatii. In plus, prin aceste lucrari se creeaza posibilitatea extinderii zonei de promenada cu doi kilometri.

La Eforie, lucrarile ar fi trebuit sa inceapa toamna trecuta

Lucrurile nu stau mai bine nici in Eforie Nord si Sud, unde reabilitarea fa­lezelor este urgenta de gra­dul zero, in conditiile in care, chiar si in zonele in­tens frecventate de turisti, ma­lu­rile se pot surpa in orice moment, existand riscul de a provoca o ade­va­rata tra­ge­die. Primarul din Eforie, Ovidiu Brailoiu, a de­clarat ca nu poa­te avansa o data la care vor fi demarate lu­cra­rile, in conditiile in care aces­tea sunt extrem de com­plexe si nece­sita sume foarte mari de bani. Edi­lul spera totusi ca, pana la debutul se­zo­nu­lui estival, sa fie se­cu­rizate macar malurile din zona Belona si Cazino, unde flu­xul turistilor este mare. De altfel, toamna trecuta, Pri­ma­ria Eforie anunta ca va demara, in cel mai scurt timp, in colaborare cu Di­rectia Apelor Dobrogea Lito­ral, proiectul de reabilitare a fale­zelor atat din Eforie Nord cat si din Efo­rie Sud. Pentru in­ce­put, urma sa fie re­abilitata faleza afe­ren­ta localitatii Efo­rie Sud, in zona Sana­toriului Ortopedic si Cazino, zona in care nu s-au mai exe­cutat lucrari de mai bine de 20 de ani. Studiul de fezabilitate pre­ve­de repararea aleilor existente, lu­crari pentru aducerea la cota initiala a ta­sa­rilor, refacerea in totalitate a stra­tului su­per­ficial de asfalt, repararea si refacerea zidurilor de spri­jin si a pa­rapetilor de­gra­dati cu zidarie de piatra sau beton si re­fa­ce­rea talu­zurilor alu­necate sau erodate de scur­gerea apelor prin completarea vo­lu­mu­lui de pamant. Toate aceste lucrari, con­siderate de in­teres public cu caracter social, au ramas insa numai pe hartie, desi documentatia a fost depusa la Mi­nisterul Mediului, care ar fi trebuit sa alo­ce 4.800.155 lei fara TVA numai pen­tru aceasta zona.

La Constanta faleza nu a mai fost reabilitata din 1960

In ceea ce priveste falezele din Con­stanta, toata lumea strange din umeri. Daca primaria se spala pe maini, spu­nand ca nu este treaba ei si oricum nu ar avea bani pentru astfel de lucrari, re­prezentantii Directiei Apelor Dobrogea Litoral ne-au transmis ca banii sunt asteptati sa vina pana in primavara, dar nimeni nu poate garanta ca acest lucru se va si intampla in conditiile in care este criza in bugetele tuturor ministerelor. De altfel, reprezentantii Ministerului Mediului au anuntat ca au in vedere realizarea de proiecte si depunerea lor pentru a obtine finantare prin Progra­mul Operational Sectorial (POS) Mediu, in cadrul axei specifice, dar demersurile au loc cu incetinitorul, desi Romania are la dispozitie peste 329 de milioane de euro destinati zonei costiere. Acesti bani pot fi folositi pentru constructia de di­guri, pentru extinderea plajelor de la Ma­rea Neagra si pentru stoparea ero­ziunii costiere.

Studii costisitoare, aruncate la cos

De altfel, zona costiera romaneasca a facut in ultimii patru ani obiectul mai multor studii ce au avut ca scop gasirea celor mai eficiente solutii pentru com­baterea eroziunii. Prima data, in martie 2007, a fost facuta publica parerea spe­cialistilor Agentiei Japoneze de Coo­pe­rare Internationala, iar mai apoi au­toritatile de mediu au mai derulat un studiu similar, cu sprijinul Agentiei Sta­telor Unite pentru Comert si Dezvoltare, care a pus, in acest sens, la dispozitia tarii noastre peste 385.000 de dolari. Re­ve­nind la studiul realizat de specialistii Agen­tiei pentru Cooperare Interna­tio­na­la din Japonia, acesta a costat apro­xi­mativ doua milioane de euro si a fost ela­borat la cererea Guvernului Roma­niei, cu acordul si cu fonduri de la Guvernul Ja­poniei. Atunci, specialistii JICA au de­clarat ca reabilitarea plajelor Ma­maia Sud si Eforie Nord va costa 44 de mili­oane de euro, iar lucrarile ar trebui de­marate cel tarziu in 2008. In plus, japo­nezii au propus innisiparea plajei cu un aport de 224.000 de metri cubi de nisip, pe o lungime de 1,2 kilometri, fapt care ar aduce un plus de sase hectare de plaja. Costurile lucrarilor pentru plaja Mamaia Sud s-ar ridica la 11,53 milioane de euro.

Autoritatile de mediu roma­nesti sunt ex­trem de bine informate in legatura cu gradul pericu­los de degra­dare a zonelor costiere, ele avand la dispo­zitie concluziile a doua studii rea­lizate de specialisti din SUA, ale caror reco­mandari nu le-a respectat insa nimeni.

Lucrari pentru protectia zonei costiere inca nefinalizate

•  Amenajarea complexa pentru ate­nua­rea viitu­rilor si refacere plaja si faleza Costi­nesti, aprobata prin HG 1631/14 dec. 2005 si HG 790/2006. Valoarea inves­titiei: 30,12 mili­oane de lei.
•  Stoparea procesului de eroziune a plajelor litoralului romanesc in zona Jupiter - Venus, aprobata prin OM 118/6 martie 2003. Valoarea investitiei: 5,6 milioane de lei.
•  Lucrari de combatere a eroziunii cos­tiere - zona Constanta. Valoarea in­ves­titiei: 85 de milioane de lei.
•  Lucrari de combatere a eroziunii cos­tiere - zona Eforie. Valoarea investitiei: 186,83 mi­lioane de lei.
•  Lucrari de consolidare si protectie a falezei - zona Olimp Nord. Valoarea esti­mativa a lucrarilor: 500 de mili­oane de lei.