Costul caldurii: intre 70 de lei gigacaloria la Cernavoda si 245 de lei la Sibiu
Harta preturilor platite de populatie la caldura
Pretul gigacaloriei difera de la oras la oras. Un aradean, targovistean sau un locuitor din Giurgiu platesc dublu fata de un ploiestean sau un bucurestean. De vina pentru aceste diferente sunt vechimea centralelor electrotermice si combustibilii utilizati. Din punct de vedere al productiei, cea mai scumpa energie termica este la Horezu (564 lei/Gcal), Brad (543,7 lei/Gcal) si Vaslui (537 lei/Gcal).
Clientii sistemului centralizat de incalzire din Sibiu, Eforie si Lehliu Gara platesc cea mai scumpa caldura din tara, 245 de lei pe gigacalorie, potrivit unei statistici realizate de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Serviciilor de Gospodarire Comunala (ANRSC). La polul opus se afla locuitorii din Cernavoda, care platesc 69,7 lei/Gcal, cei din Beius, 77 lei/Gcal, si din Lupeni, 85 lei/Gcal. Aceste tarife extreme sunt aplicate insa unui numar mic de apartamente racordate. In schimb, orasele cu cea mai scumpa caldura si cu un numar de clienti considerabil sunt Giurgiu (215 lei/Gcal), Arad (202,2 lei/Gcal) si Targoviste (200 lei/Gcal). Acestia platesc aproape dublu fata de locuitorii din Ploiesti, Rm.-Valcea, Dr. TurnuSeverin sau Bucuresti (117-119 lei/Gcal). Aceste tarife, stabilite de ANRSC, sunt cu mult sub jumatatea costului de productie al centralelor termice si electrotermice. Costul centralelor si distributia agentului termic sunt acoperite de catre autoritatile locale si de stat sub forma de subventie, care se ridica la 400 de milioane de euro anual. Acesti bani acopera diferentele dintre costurile de productie de la centralele termice invechite si factura platita de aproape patru milioane de persoane deservite.
De unde vine diferenta
Principalele cauze care duc la umflarea tarifelor la gigacalorie in unele orase sunt uzura morala si fizica a instalatiilor, resursele financiare insuficiente ale primariilor pentru a sustine subventia, pierderile de pe retea si izolarea termica necorespunzatoare a blocurilor. La acestea se adauga numarul mare de apartamente debransate, fapt ce a condus la incarcarea facturilor clientilor ramasi. La Arad si Giurgiu amplasarea centralelor este la mare distanta de sursa de aprovizionare cu carbuni. Inainte de 1990, costul cu transportul era foarte mic, insa dupa aceea acesta a crescut considerabil, astfel incat aprovizionarea din zona Olteniei a devenit neeconomica. La Targoviste, caldura a fost achizitionata mult timp de la Combinatul de Oteluri Speciale, dar pentru ca unitatea industriala a scazut productia CET-ul local a fost nevoit sa isi readapteze costurile. In schimb, caldura de la Cernavoda e ieftina pentru ca este asigurata de centrala nucleara, iar in orasele din Valea Jiului exista norocul apropierii de minele de carbuni.
Preturile de productie difera de asemenea de la caz la caz, in functie de vechimea instalatiilor si de combustibilul utilizat. Cea mai scumpa energie termica este produsa la Horezu (564 lei/Gcal), Brad (543,7 lei/Gcal) si Vaslui (537 lei/Gcal). Aici se ard combustibil lichid usor, pacura si gaze naturale. La Intorsura Buzaului, pretul de productie este de peste sase ori mai mic, 84 lei/Gcal, pentru ca se utilizeaza rumegusul de la exploatarile forestiere din zona. In Oradea, firma Transgex valorifica apa termala si produce energie cu 99,3 lei/Gcal si deserveste aproape 4.000 de apartamente. La orasele mari, cele mai mari costuri de productie sunt la Buzau (438 lei/Gcal), Resita (413 lei/Gcal), Botosani (412 lei/Gcal).
Jocul cu pretul
Costurile mari de productie pun mari presiuni pe bugetul autoritatilor locale, proprietarele centralelor termice. Din ratiuni electorale si sociale, mai-marii primariilor au evitat sa ceara marirea tarifelor caldurii platite de populatie. Autoritatea intervine din cand in cand si recunoaste un tarif mai mare pentru energia livrata de producatori. Pentru autoritatile locale asta inseamna cheltuieli suplimentare. De exemplu, dupa ce s-a aprobat cresterea cu 9% a tarifului pentru energia livrata de Elcen, producatorul de caldura al Capitalei, autoritatile de la Bucuresti trebuie sa suporte o subventie suplimentara de 55 de milioane de euro pentru a nu recurge la scumpirea gigacaloriei pentru populatie.
Locul I la pret in Europa
Pretul mediu al gigacaloriei produse in centralele electrice si de termoficare din Romania este de 60 de euro, cu taxe incluse, dar fara TVA. Potrivit companiei de consultanta manageriala AT Kearney, acest cost este cel mai mare din Europa, fiind cu 18% peste media statelor UE.
Articole similare
- SUA : 800 mld.dolari pentru locuri de munca si sosele
- Politistii greci ii ameninta pe emisarii UE si FMI. Premierul vorbeste de haos
- Ex-ministrul Ariton, dusmanul limbii romane. Vezi o posibila explicatie a comunicarii sale dezastruoase
- Diamantele i-au asigurat firmei De Beers un beneficiu in crestere cu 72%
- Farma: Exporturile paralele de medicamente, 25% din totalul pietei
- ANOFM: Rata somajului a urcat in ianuarie la 5,26%
- Linia de mare viteza Moscova-S.Petersburg va costa 21 mld dolari. Afla ce companii isi doresc acest contract
- Prioritatile de la Agricultura: Reorganizarea ministerului si absorbtia fondurilor UE
Cele mai citite din Actualitate
- Iarna siberiana va ramane in Europa pana la sfarsitul lunii
- Steve Jobs avea dosar la FBI. Afla continutul
- Gazprom vrea OMV Petrom? In nici un caz, afirma analistii rusi
- Grecia: partidele la putere au refuzat sa reduca pensiile
- Grecii au cedat in fata creditorilor, acceptand sa mai stranga un pic cureaua
- Politistii greci ii ameninta pe emisarii UE si FMI. Premierul vorbeste de haos
- Politistii greci ii ameninta pe emisarii UE si FMI. Premierul vorbeste de haos
- Iarna siberiana va ramane in Europa pana la sfarsitul lunii
- Steve Jobs avea dosar la FBI. Afla continutul
- Gazprom vrea OMV Petrom? In nici un caz, afirma analistii rusi
- Grecia: partidele la putere au refuzat sa reduca pensiile
- Grecii au cedat in fata creditorilor, acceptand sa mai stranga un pic cureaua
- Politistii greci ii ameninta pe emisarii UE si FMI. Premierul vorbeste de haos
- Politistii greci ii ameninta pe emisarii UE si FMI. Premierul vorbeste de haos
Recomandari editori
- Sef peste avioane cu frica de zbor? Ce fel de oameni compun noul guvern
- Sefa diviziei companii mici si PFA de la Bancpost: Peste jumatate din sectorul privat lucreaza in microintreprinderi, o piata de 6 mld. euro pentru banci. Daca statul si bancherii nu sustin acest sector, vom vedea un efect de domino
- Tinerii talibani ai PDL si mostenirea guvernarii Boc. Afla urgentele noii echipe guvernamentale
- Jeffrey Franks: Nu este loc in buget pentru majorari de salarii
- Gerul ar putea scumpi factura la energia electrica
- Interviu cu Stere Farmache, ex-presedintele Bursei de Valori Bucuresti
- Romania a obtinut 1,5 mld. dolari din obligatiunile lansate in SUA
- SITUATIE CRITICA Presiunea gazelor a scazut sub cota de avarie!



Ultima ora


1 Comentarii
Da, dar la Sibiu eu nu mai stiu sa fie vreun CT in functie majoritatea s-au transformat in blocuri sau depozite mai functioneaza din cate stiu eu doar cele de la blocurile ANL vreo 1100 de abonati.