In ultimii ani, mai toti liderii politici s-au pronuntat pentru regle­men­tarea activitatii de lobby. Dincolo de declaratii, nu s-a intamplat nimic concret.

Promovarea unui act nor­mativ in acest sens este cu atat mai dificila cu cat sintagma „grup de interese“ a fost pro­mo­vata in Romania in sens negativ, sinonima chiar cu „hotia“ si „mafia“. Se­natorii si deputatii vor avea ocazia sa puna capat confuziei si sa dezbata o lege a lobby-ului.

Fostul ministru pentru IMM-uri, Con­stantin Nita, a declarat pentru „Fi­nan­ciarul“ ca, in aceasta saptamana, va de­pu­ne la Parlament o initiativa legisla­tiva privind organizarea activitatii de lobby.

Actul normativ revine astfel in aten­tia publica, dupa ce acelasi document a fost promovat de deputatul social-de­mo­crat si in timpul guvernarii PD-L - PSD.

„Legea a fost foarte bine primita de mediul de afaceri, numai ca intre timp nu s-a mai intamplat nimic. Probabil ca legea nu a fost inteleasa de ei (fostii colegi de guvernare - n.r.)“, ne-a explicat fostul ministru Nita. Intrebat daca o asemenea lege are sanse sa fie votata de Parlament, deputatul social-democrat a raspuns ca „toate partidele ar dori o asemenea lege“.

Intr-adevar, in ultimii ani mai toti li­de­rii politici s-au pronuntat pentru re­gle­men­­tarea activitatii de lobby. Alianta PNL-PD, de exemplu, a fixat acest obiectiv in programul de guvernare 2004-2008. In capitolul 10 privind „Politici anti­co­rup­tie“, cele doua partide pro­mi­teau ca „Gu­ver­nul Romaniei va colabora cu Parla­mentul pentru: adoptarea Legii privind activitatea de lobby si crearea registrului public al activitatilor de lobby“. Mai mult, Ministerul Justitiei a fost desemnat sa ela­boreze pana in ia­nuarie 2008 un proiect de lege in acest sens.

Dincolo de declaratii, nu s-a intam­plat nimic concret. Coi­n­ci­denta sau nu, preocuparile de­mo­cra­t­ilor legate de acest subiect au incetat la scurt timp dupa ce presedintele Traian Basescu declara public ca legea lobby-ului nu ar trebui sa fie o prioritate a Gu­ver­nului.

Documentul a fost „pierdut“

Subiectul a fost readus in discutie in toamna anului trecut, in timpul guver­narii PD-L - PSD. In 23 septembrie 2009, Ministerul pentru IMM-uri lansa in dez­ba­tere publica un  proiect de lege privind or­ganizarea activitatii de lobby. Docu­men­tul nu a mai ajuns insa pe masa Gu­vernului, pentru ca la 1 octombrie ministrii PSD au demisionat din Guvern.

Intrebati in ce stadiu se mai afla „Le­gea lobby-ului“ si care au fost rezultatele consultarii pubice pe acest document, re­pre­zentantii Agentiei pen­tru IMM-uri ne-au tri­mis la Ministerul Econo­miei, mo­ti­vand ca, odata cu trans­for­marea Mi­nis­­terului pen­tru IMM-uri in agentie, toate pro­iectele de acte normative au fost trans­ferate la ministerul con­dus de Adrian Videanu. De aici insa pana la inchiderea editiei nu am primit niciun raspuns.

„Ideea este buna, dar aplicata prost“

AOAR sprijina „de principiu“ un astfel de demers, „pentru ca ne ajuta sa la­mu­rim in Romania problema cu grupurile de interese“, ne-a declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei. Atata vreme cat isi desfasoara activitatea in mod transparent, grupurile de interese nu sunt de blamat,  a adaugat acesta. In opinia sa, subiectul lansat de fostul ministru pentru IMM-uri este „o idee buna, dar aplicata prost“, actul normativ fiind „mult prea complicat si birocratic“.

In privinta sanselor pe care acest act normativ le are sa fie adoptat de sena­tori si deputati, Parvan este sceptic: „Daca ajun­ge la Par­la­ment se alege praful. Ju­ma­tate dintre parlamentari nici nu stiu ce e lobby-ul“.

Din datele pu­bli­cate pe site-ul oficial al Camerei Deputatilor re­iese ca la Par­lament au mai fost depuse trei pro­pu­neri legislative privind organizarea activitatii de lobby, in 2000, 2001 si 2005. Toate initiativele au fost respinse pe motiv ca „la nivelul UE, nu exista o re­gle­mentare care sa priveasca organi­zarea si des­fa­surarea activitatii de lobby, asemenea activitati fiind accep­tate, de regula, tacit“.

Cadrul legislativ in vigoare

In ultimii ani, subiectul a impartit si societatea civila. Pe de o parte, Asociatia ProDe­mocratia sus­tine necesitatea re­gle­mentarii activitatii de lobby, pentru a putea fi desfasurata in mod trans­parent. Tran­spa­rency In­ter­na­tional Romania este insa de parere ca mai degraba ar trebui aplicate co­rect legile in vigoare. Printre acestea se numara Legea 52/2003, care stipuleaza asi­gu­rarea transparentei decizionale in ca­drul autoritatilor administratiei pu­blice, precum si al altor institutii publice care utilizeaza resurse finan­ciare publice, in raporturile stabilite cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora. De asemenea, Legea 161/2003 (privind unele masuri pentru asigurarea trans­parentei in exercitarea functiilor publice si in mediul de afa­ceri, prevenirea si sanctionarea co­rup­tiei) cuprinde un capitol referitor la constituirea grupului de interes eco­no­mic.

In vigoare mai sunt Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, ca si Legea 27/2002 (prin care Parlamentul a ratificat Conventia penala privind coruptia, in care exista un capitol privind traficul de influenta).

Intre timp, situatia s-a schimbat si la nivelul UE

In contextul initiativei europene in materie de transparenta, anul trecut a fost lansat un Registru on-line in care organizatiile de lobby se pot inscrie, vo­luntar. „Sunt invitati sa se inscrie toti reprezentantii grupurilor de interese care doresc sa influenteze elaborarea politicilor si procesele decizionale la nive­lul institutiilor europene“, informeaza CE. Organizatiile care se inscriu in acest registru vor trebui sa indice cine sunt, sa-si precizeze obiectivele si misiunile, precum si domeniile de politica de care sunt interesate in mod deosebit. Pana la data de 4 februarie erau 2.540 de repre­zentanti inscrisi in Registru. „Comisia Europeana porneste de la principiul ca activitatile de repreze ntare a intereselor sunt utile si legitime. De aceea, doreste ca relatiile dintre membrii si functionarii sai, pe de o parte, si reprezentantii gru­pu­rilor de interese, pe de alta parte, sa se desfasoare in mod deschis si res­pon­sabil“, informeaza CE, pe site-ul oficial.

Ce prevede proiectul NiTA

•  prezenta lege reglementeaza modul de desfasurare a actiunilor de influentare a activitatii puterii legislative si a celei executive, actiuni desfasurate in favoarea unei terte parti, in baza unui contract de lobby
•  obiectivul acestei legi este de a stabili modul in care trebuie sa se desfasoare relatiile dintre autoritatile publice si cei care fac lobby, de a populariza activitatea de lobby si de a reglementa aceasta activitate
•  in vederea inregistrarii activitatii de lobby, se infiinteaza Registrul de Lobby, tinut de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Municipiului Bucuresti
•  este interzisa desfasurarea activitatii de lobby de catre: membrii Parlamentului si cei ai Guvernului; salariatii organelor administratiei publice centrale si locale; agentiile sau regiile de stat; orice operator economic in cadrul caruia statul detine o participatie mai mare de 51%; partidele politice si membrii organelor de conducere ale acestora
•  nerespectarea legii se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 7.000 de lei