Printre ingredientele pesimismului roma­ni­lor vizavi de existenta cotidiana figureaza in­clusiv nemultumirea fata de vecini sau po­vara financiara pe care au ajuns sa o repre­zinte locuintele proprietate per­so­na­la.

Proprietatea inseamna servitute, iar daca pro­prietari sunt romanii, servitutea se trans­forma in frustrare. Nu suntem doar tara cu cei mai multi proprietari din Uniunea Europeana (peste 90% dintre concetatenii nostri detin casele in care locuiesc, fata de media europeana de 65%), ci si tara dominata in cel mai inalt grad de nemul­tumirea generala a populatiei fata de costurile de intretinere a locuintelor, precum si fata de vecini. Aceasta este concluzia la care a ajuns Directoratul pentru Munca si Afaceri Sociale din cadrul Comisiei Europene, care confirma prezenta unor mari diferente in materie de perceptie a aspec­telor calitative ale existentei intre cetatenii vechi­lor state membre si cei ai fostelor tari comuniste din centrul si estul continentului. 

Chiar si dupa doi ani si jumatate de rece­siu­ne, vesticii simt ca viata merita traita, in timp ce, desi ceva mai recent loviti de criza, esticii sunt foar­te descurajati. Extremele acestui tablou sunt: Dane­marca, Suedia, Finlanda si Olanda -  de partea celor care se declara satisfacuti de existen­ta, si Romania, Ungaria, Bulgaria si, mai nou, Grecia - de partea pesimistilor. Clasamentul se mentine si cand vine vorba despre vecini, desi decalajul dintre cei doi poli, ai multumirii si nemul­tumirii, este ceva mai estompat. Asadar, sue­dezii si finlandezii, carora li se adauga si belgienii, se declara satisfacuti de prezenta si com­portamentul vecinilor de apartament sau al celor din cartier. Romanii, ungurii, bulgarii si italienii sunt total nemultumiti de cei care locuiesc in veci­natatea lor. 

Recesiunea strica socotelile proprietarilor

Aceste doua elemente, com­bi­­nate cu paupe­rizarea accelerata a familiilor ca urma­re a rece­siunii economice, sunt cauze ale nemultumirii generale. Cetatenii europeni sunt ingrijorati si frustrati de sumele din ce in ce mai mari pe care sunt nevoiti sa le achite pentru intretinerea locuintelor proprietate personala.

La nivelul UE, peste 60% dintre cei cu venituri sub medie considera cheltuielile cu intretinerea o povara pentru bugetul familiei. In cazul celor cu venituri peste medie, 40% impartasesc aceeasi parere.

La scara nationala, datele indica unde se situeaza fiecare popor in parte din punctul de vedere al perceptiei privind nivelul de trai. Astfel, mai mult de 80% dintre romanii cu salarii sub cel mediu brut pe economie (1.702 lei in 2009, prognozat pentru 2010:  1.836 lei) sustin ca plata facturilor le consuma peste jumatate din bugetul personal.

In ceea ce-i priveste pe cei cu salarii peste media bruta pe tara, procentul este de asemenea ridicat: 70% spun ca dupa achitarea facturilor le raman prea putini bani pentru alte cheltuieli absolut necesare traiului zilnic. 

La cealalta extre­ma, in Cipru, aproximativ 34% dintre cei cu salarii mai mici decat media bruta pe economie au probleme cu facturile, iar din grupul celor cu veni­turi peste indicatorul luat ca nivel de refe­rinta, 19% le considera o povara financiara.