Concurenta de pe piata gazelor din Romania va creste dupa ce va fi pusa in functiune conducta Szeged-Arad. Constructia ei este gata si se mai asteapta sem­na­rea unui acord interguvernamental intre Bucuresti si Budapesta. Dupa aceea, mo­no­po­lul importurilor de gaze rusesti va fi spart.

Constructia gazoductului Szeged-Arad, investitie de aproape 70 de mili­oane de euro, a fost incheiata si, in urmatoarele zile, autoritatile romane vor definitiva acordul intergu­ver­na­mental care permite interconectarea segmentelor din cele doua state si apoi transportul de gaze. „Mai lipseste sudura de aur. Avem pregatit acordul inter­guvernamental si e posibil ca in cateva zile acesta sa fie semnat. Dupa semnare vom sti exact cand va incepe transportul de gaze prin conducta”, a declarat pen­tru „Financiarul” Ioan Rusu, directorul general al Transgaz. Din acel moment, Romania va putea scapa de monopolul importurilor de gaze rusesti si implicit de povara „celor mai mari preturi din Europa”.

„Exista doua avan­taje impor­tante ale proiectului Szeged-Arad. Primul este legat de securitatea apro­vizionarii. In cazul unei situatii de criza, cum a fost cea de acum cateva zile din cauza temperaturilor scazute, Romania poate importa gaz natural si prin aceasta conducta de la alte state membre UE. Al doilea avantaj este ca pe componenta importuri de gaz, compe­titia va fi mai mare existand, cel putin teoretic, mai multi potentiali furnizori externi.

Acest lucru este in favoarea pietei de gaze naturale din Romania”, a comentat pentru „Financiarul” Razvan Nicolescu, membru in Consiliul de Administratie al Agentiei Europene de Reglementare in Energie.

Sprijin de la Bruxelles

Proiectul Szeged-Arad face parte din „Planul de redresare economica” al presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. De altfel, organismul de la Bruxelles a finantat cu 30 de milioane de euro constructia gazo­duc­tului. In prima faza, conducta va avea o capacitate de 4,4 miliarde de metri cubi pe an si va permite doar importul de gaze, urmand ca ulterior conditiile tehnice sa fie adaptate si pentru export. Capacitatea de transport a fost rezervata anul trecut in intregime de patru companii - E.ON Gaz Romania, GDF-Suez Romania, Petrom Gas si Mol Energy Trade Ltd. Teoretic, acestea pot aduce gazul de oriunde din Europa unde exista conexiuni. In plus, Romania va putea fi ajutata de tarile din regiune in cazul in care se opreste furnizarea de gaze din Est, din cauza unui eventual conflict ruso-ucrainean. La Bruxelles se vorbeste in aceste zile de schimbarea unei directive cu o  re­glementare care pre­vede un me­can­ism de solidaritate regionala. Mai exact, daca vre­mea este capricioasa, Romania ar putea lua gaze din depozitele din Ungaria, unde exis­ta o capacitate mai mare de extractie. Un po­sibil avantaj al inve­s­titiei ar putea fi gra­birea infiintarii unei piete a gazelor. „Cred ca finalizarea acestui proiect ar trebui coro­borata cu crearea unei plat­forme de tran­zactionare pentru gaze naturale, dupa modelul OPCOM pentru energie electrica”, a spus Nicolescu.

Proiectele Romaniei

Discutiile pentru constructia gazo­ductului Szeged-Arad au inceput in urma cu 10 ani. Terminarea investitiei a fost prevazuta pentru 2009, dar din cauza situatiei politice din Romania aceasta s-a amanat dupa 1 ianuarie 2010. In prezent, tara noastra nu este inter­conectata decat la doua gazoducte care vin din Rusia, via Ucraina. Cea mai mare dintre acestea intra la Isaccea, strabate Dobrogea si ajunge in Bulgaria. Cealalta intra pe la Mediesul Aurit, in nordul tarii. Proiectul fundamental al Romaniei este  gazo­ductul Nabucco, cel care este prevazut ca alternativa la gazul rusesc. Opera­torul national de transport, Trans­gaz, este unul dintre cei sase actionari ai acestui proiect, evaluat la opt miliarde de euro. De asemenea, auto­ritatile ro­mane sunt tentate sa participe la inves­titia derulata de gigantul rus Gazprom si  grupul italian Eni, South Stream. Moscova insa nu a facut nicio invitatie oficiala. Un alt pro­iect de anv­ergura visat de au­to­ri­ta­tile romane este o conducta, Blue Stream II, cons­truita in par­te­ne­riat cu Georgia si Azer­baidjan care sa tra­verseze Ma­rea Nea­­gra.

Co­ne­xiunile ex­terne ale Romaniei s-ar pu­tea mari oda­ta cu cons­tructia unei conducte intre Ruse si Giurgiu, prin care Bulgaria, de­pen­denta in in­tre­gime de gazul ru­sesc, sa fie alimen- tata din Romania. Cele doua state au semnat un acord in acest sens anul trecut. Totodata, la recenta vizita a lui Traian Basescu in Republica Moldova s-a vorbit de punerea in aplicare a unui proiect mai vechi, gazoductul Drochia-Ungheni-Iasi, care sa duca gaz de la noi peste Prut.