Statisticile finale pentru 2009 ale BNR indica o explozie a restantelor la creditele acordate de banci pe parcursul anului trecut, valoarea aces­tora plasandu-se in luna decembrie la aproape opt miliarde de lei. Fata de sfar­situl lui 2008, volumul acestora a crescut de aproape trei ori, de la 2,8 miliarde de lei, ritmul de crestere al imprumuturilor res­tante in valuta fiind mai mare decat cel al creditelor restante in moneda nationala.

Astfel, in pe­ri­oada decembrie 2008-de­cem­brie 2009, intarzierile la plata au crescut de aproximativ 3,5 ori pe partea creditelor in valuta, de la 988 de milioane de lei la 3,47 mi­liar­de de lei si de 2,4 ori pe com­p­o­nenta in moneda nationala, de la 1,8 miliarde de lei la 4,34 miliarde de lei.

Statistica publicata de Banca Nationala releva ca ponderea res­tantelor in volumul credi­te­lor acordate populatiei si agen­tilor economici a crescut, la sfarsitul anului trecut, la 3,89%, de la 1,4% la finalul lui 2008. Ponderea imprumuturilor restante in lei a avansat de aproape doua ori, de la 2,86% in decembrie 2008 la 5,44% in ultima luna a anului trecut. In acelasi timp, volumul restantelor la creditele contractate in valuta in soldul total a crescut de 2,5 ori, de la 0,86% la 2,16%.

De altfel, avansul gradului de neplata al imprumuturilor este intr-o relatie directa cu cres­terea numarului somerilor. Intr-o analiza realizata la finele lunii septembrie, „Financiarul” cal­cu­lase ca, in cazul in care rata so­ma­­jului ajunge la nivelul esti-­­mat de Comisia Nationala de Pro­gnoza, de 7,6%, atunci volu­mul restantelor se va apropia de opt miliarde de lei. Pana la ur­ma, 2009 s-a incheiat cu somaj de 7,6%, iar creditele restante au atins nivelul de 7,8 miliarde de lei. Volumul total al creditelor po­pulatiei si agentilor eco­no­mici era, la finalul anului trecut, de 201,2 miliarde de lei. In sol­dul total al imprumuturilor, cre­di­tele in moneda nationala aveau o pondere de aproximativ 40%, adica un volum de 79,8 miliarde de lei, cele in valuta plasandu-se la un nivel de 121,4 mi­li­ar­de de lei.

La finalul anului trecut, volumul restantelor in valuta s-a diminuat cu 7,65% fata de luna noiembrie, pana la 3,5 miliarde de lei. In acelasi timp, pe componenta in lei, nivelul creditelor cu intarzieri la plata a continuat sa avan­seze cu 3,3%, pana la 4,34 miliarde de lei. Astfel, la final de noiembrie, volumul impru­muturilor restante era de 4,2 miliarde de lei pe componenta in mo­neda nationala si de 3,79 miliarde de lei pe segmentul in valuta.

In Bistrita-Nasaud, unul din zece credite este restant

Cele mai mari ponderi ale res­tantelor in lei in volumul total al cre­ditelor acordate au fost raportate de sucursalele bancare din Bistrita-Na­saud - 9,98%, Botosani - 9% si Suceava - 8,97%. Dar daca in prima regiune ponderea restantelor a crescut pe parcursul lui 2009 cu putin peste trei puncte procentuale, iar in Suceava cu aproape sase puncte procentuale, in Botosani, finalul anului trecut a marcat un avans al acestui raport de la 1,71% in decembrie 2008 la 9,07% in ultima luna din 2009. 

Intr-o situatie mai putin ingri­jo­ratoare la prima vedere se plaseaza bancile din Gorj, Giurgiu si Vrancea, unde ponderea restantelor nu depaseste, in sol­dul total al imprumuturilor acordate in moneda nationala, 4%. Daca insa comparam valorile de la finalul lui 2009 cu acelea de la sfarsitul anului anterior, remarcam o dublare a acestor ponderi: in Gorj, de la 1,2% la 2,84%, in Giurgiu, de la 1,62% la 3,98%, iar in Vrancea, de la 1,69% la 3,75%.

In Capitala, persoanele fizice si firmele totalizeaza restante la creditele contractate in moneda nationala in valoare de 980 de milioane de lei, la un sold total de peste 21 de miliarde de lei. In aceste conditii, ponderea a urcat la 4,58% in decembrie 2009, de la 1,96% la finalul anului anterior.   

In Gorj, cea mai mica valoare in valuta

Fata de media calculata pentru intre­gul sistem bancar, de 2,16%, cele mai mari ponderi ale restantelor in valuta in soldul total al creditelor acordate se inre­gistreaza tot in Bistrita-Nasaud, de 4,58%, peste dublul valorii de la finalul lui 2008. In acelasi timp, creditele res­tante in valuta au ajuns la 4,28% in Ialo­mita  (de la 3,37% in decembrie 2008) si la 3,82% in Olt (de la 1,26%).

La polul opus, situatia pare mai usor gestionabila in Gorj, unde ponderea restantelor in valu­ta are cea mai mica valoare, de 1,08%  (de la 0,81% in decembrie 2008). Mai putine credite neplatite la timp au rapor­tat si sucur­salele bancare din Botosani si Arges, unde ponderea restantelor este de nu­mai 1,35%, respectiv 1,6%. In Bucuresti, insti­tutiile de credit se confrunta cu restante pentru 1,96% din totalul impru­muturilor in valuta acor­date. Fata de finalul anului 2008, ponderea restantelor a crescut de peste doua ori, de la 0,69%. Ada Stefan

Estimari sumbre

Calitatea portofoliilor de credite ale bancilor din Romania va continua sa se inrautateasca pana in prima jumatate a anului 2010, cand ponderea creditelor cu restante mai vechi de 60 de zile, incluse in categoriile „indoielnic“ si „pierdere“, va atinge un varf de 17,5%, au estimat anul trecut analistii grupului UniCredit.

Potrivit grupului financiar italian, Romania era inca din iunie 2009 intr-o situatie mult mai dificila decat majoritatea pietelor din regiune in ceea ce priveste situatia creditelor cu restante mai mari de 60 de zile.