Denis Renard, directorul Gefco Romania, crede ca piata de logistica si transport isi va reveni odata cu exporturile si consumul intern. Pe termen mai lung, oportunitatea o reprezinta apro­pierea de Turcia si de pietele emergente din Asia Centrala.

Piata logisticii din Romania si-ar putea reveni in ultimul trimestru al ace­stui an, pe fondul cresterii expor­turilor si a consumului intern, a declarat, pentru „Financiarul“, Denis Renard, directorul general al Gefco Romania. „In 2010, vom mai avea niste dificultati, pentru ca, dupa o criza asa de mare, multe com­panii au dificultati financiare. Piata ar putea incepe sa se miste la sfarsitul acestui an, poate in ultimul trimestru. Nu astept o evolutie mare a pietei“, a spus Renard.

Scaderea economiei in 2009 a avut un impact direct asupra pietei de lo­gistica, fiind estimata intre 20% si 40%, in functie de segment.

Impactul acestor scaderi a fost cu atat mai mare cu cat a aparut dupa cativa ani de cresteri foarte mari si constante. Renard crede ca economia din Romania a avut doi vectori im­portanti de crestere - industria, generata de investitiile strai­ne, si con­su­mul. „A inter­venit criza, consumul a sca­zut. A scazut si productia, din cauza scaderii con­sumului in Europa de Vest, pentru ca Roma­nia exporta mult pe pietele occidentale. Cu o exceptie: indu­stria auto, iar acesta este efectul masu­rilor luate in Europa de Vest pen­tru re­innoirea par­cului de masini. Aceasta este probabil singura crestere de pro­duc­tie de care am putut beneficia in Roma­nia“, a spus Renard.

Pierderi si beneficii ale relocarilor

Prima reactie a companiilor in fata cri­zei a fost incercarea de a ajusta costu­rile la aceasta scadere a veniturilor. La o scara mai larga, companiile interna­tio­nale si-au recalibrat activitatea, s-au repo­zitionat, si-au inchis une­le unitati de pro­duc­tie, iar pe altele le-au consolidat. In unele cazuri, companiile si-au mutat pro­ductia din Ro­ma­nia, iar in alte ca­zuri Romania a be­neficiat de aceste re­locari.

„Per total, cred ca a fost o ten­dinta pozitiva pen­tru Romania, care este mai atragatoare pen­tru productie, da­to­rita costurilor si pozitio­na­rii. Europa de Vest este intr-adevar un client important, dar a aparut dezvoltarea statelor din Est“, a spus Renard. Acesta crede ca piata isi va reveni pe baza acelorasi coordonate: re­venirea exporturilor inspre Vest si a consumului intern. Daca in privinta Europei Occi­dentale au aparut semnele revenirii, situatia pe plan intern este blocata de lipsa accesului la credite si de lipsa de incredere.

Cresteri pe segmentul auto

Gefco este parte a Grupului PSA Peu­geot Citroen, care este principalul client la nivel de grup. In ultimii zece ani, Gefco a dezvoltat relatii cu alti produ­catori auto, dar si cu alte industrii, astfel incat cresterea pe segmentele din afara grupului a fost mai importanta decat cea din interior. „In Romania, nu depin­dem de PSA, pentru ca nu exista o fabrica a acestui producator. Ne ocupam de logi­stica importurilor de masini ale PSA, dar clientii nostri principali nu sunt din PSA“, a spus Renard. Unul dintre clientii Gefco Romania este Dacia Renault, com­pania ocupandu-se de trans­­portul auto­tu­rismelor dinspre Pi­testi inspre portul Constanta, in trenuri si camioane, pen­tru a fi incarcate pe vase.

Pe fondul unor proiecte noi si al cre­sterii exporturilor companiei Dacia Renault, Gefco a inregistrat o scadere de mai putin de 3% fata de 2008, la o cifra de afaceri de aproape 23 de milioane de euro. Profitul operational a ramas la 6%. „Acesta este un rezultat bun. Ca orice com­­panie, am incercat sa ne reducem costurile pe cat posibil, pentru a ramane competitivi si profitabili“, a afirmat Renard. Pentru 2010, acesta asteapta o cre­stere peste media pietei.

„Afacerea de baza a Gefco este relatia cu industria. Ne-am nascut in industrie - in cea auto, avem ca scop sa servim clientii din industrie care au activitati internationale. Acesta este motivul pen­tru care Gefco a deschis multe filiale in statele estice, acum le acopera pe toate, pentru ca dezvoltarea economica, in po­fida crizei, se va accentua in aceste tari, aceasta este tendinta normala. Pentru a-i insoti pe clientii nostri si a obtine alti clienti, a fost important sa ne extindem reteaua din Vest spre Est, pen­tru a coordona mai usor toate fluxurile - de exemplu din Turcia, Romania, Rusia -, sunt fluxuri care solicita din ce in ce mai mult“, a afirmat Renard.

Avantaje geografice, nu de infrastructura

Renard descrie potentialul Romaniei de a reveni pe crestere drept „destul de interesant“. „Unul dintre aspectele im­por­­tante este accesul la mare, pentru ca se aduc materii prime, in special din Orien­tul Indepartat. Este un avantaj sa poti sa le aduci direct, din punctul de vedere al costurilor. Al doilea este apro­pierea relativa de Turcia. Acesta este un coridor bun, pentru ca Turcia si celelalte tari din apropiere - Iran, Kazahstan etc. - se vor dezvolta“, a declarat Renard.

Directorul general al Gefco spune ca infra­structura este un aspect-cheie al dez­voltarii, in repozitionarile postcriza. Criza economica ar fi lovit oricum Romania, chiar daca ar fi existat o infra­struc­tura performanta, insa lipsa ace­steia ramane o „slabiciune“.

„In toate ta­rile este o ne­ce­s­it­ate sa accelerezi toate fluxurile. As prefera sa am autostrazi, ar avea un efect asupra timpilor de tranzit, asupra cos­tu­rilor, dar trebuie sa ne descurcam asa. Principala problema este ca aceasta are un impact asupra inve­stitiilor in Ro­ma­nia. Cand industriasii au nevoie sa faca o alegere intre mai multe tari, infra­struc­tura este impor­tanta. Si sunt sigur ca Ro­ma­nia a pierdut multe relocari in­dus­triale din aceasta cau­za“, a declarat Renard. Acesta a adau­gat ca oamenii de afaceri asteapta macar o autostrada care sa lege Bucurestiul de statele occidentale.

Compania Gefco a fost infiintata de Peugeot in 1949, pentru servicii de trans­port terestru de marfuri. In 1971, Gefco infiinteaza prima filiala in strai­natate, Gef­co Vandecasteele, in Belgia, care va de­­veni ulterior Gefco Benelux. Gefco Ro­ma­nia a aparut in 2005. Cifra de afaceri a grupului in 2008 a fost de 3,5 miliarde de euro.