Pentru prima data, primul loc al clasamentului celor mai bune scoli de business in lume, in versiunea „Financial Times”, a fost acordat unei institutii europene - London Business School (LBS). Este, in opinia expertilor, un prim semnal ca scolile americane pierd teren. Motivul: salariile absolventilor cu diploma de Master of Business Administration (MBA) cresc tot mai incet, iar investitiile in invatamant s-au redus, mai ales in SUA.

In topul realizat de „Financial Times” pe anul 2010, London Business School (LBS) a fost plasata pe prima pozitie, loc pe care l-a impartit in 2009 cu scoala Wharton a Universitatii din Pennsyl­vania. Pentru prima data, LBS a fost inclusa pe lista programelor MBA in 1999, cand a ocupat treapta a opta. Noua ani mai tarziu, in 2008, institutia urca deja pe locul secund. Expertii FT au vazut in aceasta ascensiune dovada ca scolile de business din Statele Unite au inceput sa piarda teren in ultimul deceniu. Si inca un detaliu care, afirma autorii studiului, vine sa confirme acest lucru: in 1999, printre primele 25 cele mai bune institutii de aceasta factura, 20 erau din SUA si cinci din Europa. In clasamentul pe 2001, care a cuprins 100 de structuri, 21 dintre primele 25 erau tot americane. De atunci insa, numarul scolilor ame­ricane s-a redus in top 25, atingand 11 in 2008 si tot atat in 2010. Restul pana la 14 sunt 11 europene si trei asiatice. Expertii FT au explicat aceasta schimbare in felul urmator: incepand din 2005, renta­bilita­tea investitiilor in programele MBA, masurata prin prisma cresterii salariilor, s-a redus considerabil, mai ales in SUA, unde programele dureaza, in general, doi ani si sunt destul de costisitoare. In Europa insa, durata acestor cursuri este mai scurta, iar cos­turile mai mici. Ante­rior, salariile absol­ventilor MBA cresteau, dupa trei ani de la obtinerea diplomei, de trei ori. In pre­zent, o asemenea crestere este tot mai rara.

Nivel de salarizare

Intre 2000 si 2003, salariul absol­ventilor a cel putin 20 din 25 cele mai bune scoli a crescut, in trei ani, cu 150%. Tinand cont de ponderea institutiilor americane in rating, este evident ca aceste majorari erau trecute cu preca­dere in contul scolilor din SUA. De ce programele MBA au inceput sa influ­enteze mai putin valoarea salariala? In primul rand, cu toate ca varsta, expe­rienta si functia absolventilor nu s-au modificat, practic, in ultimii 10 ani, nivelul retributiei pana la obtinerea diplo­mei a sporit in mod stabil de la an la an. In acelasi timp, salariile incasate dupa terminarea programelor MBA nu au progresat in acelasi ritm. Nivelul mediu de salarizare al cursantilor din 2006 era, in linii mari, acelasi cu cel din 1999, dar mai mic in valoare reala. De aceea a incetinit si cresterea salariilor. In pofida faptului ca in top 25 numarul scolilor americane s-a redus, prezenta lor pe lista completa de 100 de institutii ramane impresionanta - 56 in 2010. Adica mai mult de jumatate. La acest capitol, Marea Britanie ocupa locul doi, cu 17 nume. Per ansamblu, ratingul FT cu­prinde institutii din 20 de state diferite.

Marea Britanie, noul lider mondial

In urma cu un an, cand LBS a impartit prima pozitie cu scoala de business Wharton, functia de decan a fost preluata de Andrew Likierman, care a reusit aceasta performanta. In pofida crizei economice, in septembrie anul trecut, scoala a lansat un nou program pe probleme de management, destinat vii­toarelor cadre de conducere fara expe­rienta. De asemenea, a fost lansat un al doilea flux de programe MBA la Dubai. In plus, Likierman a decis sa mareasca numarul cursantilor, de la 320 in 2008 la 400, in 2009. In opinia lui Likierman, scolile europene se deo­sebesc de cele americane prin libertatea intelec­tuala. Institutiile americane, spu­ne el, se con­centreaza mai mult pe studierea rolului care le revine in perioade de criza finan­ciara, tendinta observata cu precadere la institutii precum Harvard Business School si University of Chicago Booth. „Nu cred ca LBS are propria sa teorie in acest sens, a comentat Likier­man. Am un coleg cu care ma cert in permanenta pe tema situatiei financiare. Ceea ce este foarte bine. Noi nu impunem oamenilor o idee, spunandu-le «noi vedem lucrurile asa»”, a apreciat Likierman. Potrivit spu­selor sale, un rol l-a jucat, de ase­menea, colectivul de profesori - unul dintre cel mai bine pregatit si de diferite natio­nalitati. „Conteaza nu numai pro­gramul, dar si diversitatea culturala a studentilor, a cadrelor didactice. Nicaieri in lume o scoala nu ofera atatea posi­bilitati ca London Business School”, spune unul dintre absolventi.

Criterii

In stabilirea clasamentului au fost luate, de asemenea, in calcul numarul de pro­fesori-femei, de studenti-femei, prezenta femeilor in conducerea institutiilor, dar si a strainilor printre cadrele didactice si cursanti. Nu a fost trecut cu vederea nici gradul de cunoastere a limbilor straine si experienta internationala, definita prin nivelul de contacte inter­nationale ale studentilor pe perioada de studii.