Cititi integral studiul.

Bancherii promit dezghetarea creditarii, populatia nu este interesata

Bancile nu mai dau credite sau romanii nu se mai imprumuta? Oricare ar fi raspun­sul, cert este ca, in anul de criza 2009, popu­latia nu a mai apelat la imprumuturi ca altadata. Cu mai bine de 700.000 de so­meri, oficial vorbind, cu perspective sum­bre cre­io­nate chiar de cei care ne conduc pentru alte cateva sute de mii de oameni, varianta unui imprumut bancar nu mai tenteaza aproape pe nimeni. O spun stati­sticile oficiale, o recunosc pana si bancherii care, „orgoliosi“ desigur, vorbesc despre inghetarea creditarii ca despre o consecinta fireasca a unei economii ce respira cu greutate. O confirma insa si romanii care pana mai ieri se imprumutau pe 10 ani pentru a-si cumpara un televizor care functiona doar cinci. Barometrul de criza realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie arata ca 61% dintre romani nu s-au imprumutat deloc in ultima vreme, nici de la banci, nici de la apropiati. Iar, in ciuda declaratiilor optimiste venite din partea bancherilor care promit un an mai bun decat precedentul din punctul de vedere al creditarii, concetatenii nostri nu par deloc tentati sa se indatoreze la banci, numarul „pesimistilor“ fiind in cre­stere. Dimpotriva, ceea ce pana mai ieri era o „utopie“ astazi devine realitate. Popu­latia vrea sa economiseasca, sa renunte la achizitionarea anumitor bunuri, sa cumpere mai putina mancare si chiar sa o lase mai moale cu vacantele. Ce a determinat schimbarea de atitudine? Am putea spu­ne ca acesta este poate unul dintre putinele efecte pozitive - daca nu chiar singurul - ale crizei. Cei care pana mai ieri zambeau ironic atunci cand se pronunta cuvantul „econo­misire“ si stateau tot timpul cu buletinul la indemana - ca, deh, nu stii cand mai apare un credit -  acum privesc lucrurile dintr-o al­ta perspectiva. Specialistii vin cu expli­ca­tia viitorului incert. Sustinuta de realitatea momentului. Pentru a trece criza, cei mai multi dintre concetatenii nostri sunt dispusi sa vanda anumite lucruri sau sa si le ama­neteze, cu exceptia locuintei. Criza sau nu, reticenta din partea bancilor sau nu, con­tractarea unui credit nu este o decizie inteleapta in acest moment. Si nu pentru ca orice scaun se clatina. Ci deoarece costurile unui imprumut sunt mult mai mari decat acum un an. Iar peste un an, doi sau cinci vor fi si mai mari. „Incurajate“ de scaderea EURIBOR, indicatorul in functie de care se calculeaza dobanda la impru­muturile in euro pana la nivelul record de 1%, bancile de pe piata romaneasca au marit marjele proprii pana la 7%-8%. Nu vreau sa ma gandesc ce se va intampla cu cei care au luat un credit in asemenea con­ditii atunci cand EURIBOR va reveni la 5%-6%. In ceea ce priveste economisirea, acea­sta este o masura inteleapta chiar si in vremuri bune. Daramite acum cand dobanzile sunt inca destul de avantajoase. Ramane de vazut ce vor face bancile obi­s­nuite cu profituri fabuloase in momentul in care vor intelege ca vremea creditelor avantajoase doar pentru o singura parte a apus. Sa ajunga oare visul „dobanzilor occidentale“ si in Romania?

Timp de sapte zile, studiul IRES realizat in exclusivitate pentru „Financiarul” ne-a prezentat o radiografie a comportamentului romanilor in timpul crizei din 2009 (toate cercetarile pot fi gasite in continuare la adresa http://www.financiarul.com/ rubrici/94/suplimente/ campanie/). Totodata, subiectii sondajului au fost intrebati si despre gandurile lor de viitor, avand in vedere ca si anul acesta tot criza va fi. Impresia generala ar fi ca populatia mai este inca dispusa la sacrificii, face economie la mancare, imbracaminte, putin pe la combustibil auto si pentru incalzire si mai taie si din vacante. Chiar si asa, bugetele familiale nu mai acopera toate cheltuielile. Drept pentru care romanii ar trebui sa se imprumute. Despre cum se pozitioneaza ei fata de aceasta solutie comentam in pagina de astazi.

• 
• 
• 
• 
• 

Persoanele fara studii sunt mai receptive la a-si valorifica bunurile

 Printre sacrificiile pe care romanii le-au facut in anul trecut se numara si a­ma­netarea unor bunuri personale. Di­ferente semnificative sub acest a­spect se observa in cazul distributiei in func­tie de scolaritate. Persoanele fara studii sau cu studii elementare declara in proportie mai mare decat repondentii cu studii superioare ca au fost nevoite sa amaneteze lucruri din casa pentru a depasi impasurile financiare. (18% - per­soane fara studii/cu studii elemen­tare, 6,6% - persoane cu studii supe­ri­oare).

Moldovenii amaneteaza dublu fata de transilvaneni

 Practica amanetarii este raspandita pe teritoriul intregii tari, insa pare a avea manifestari mai intense in zo­na Moldovei fata de zona Transil­va­niei si zona de sud a tarii. 18,9% din­tre lo­cui­torii Moldovei  afirma ca au fost nevoiti sa amaneteze lucruri din casa pentru a se descurca din punct de vedere finan­ciar. Concomitent, doar 10,9% dintre transilvaneni si 13,9% dintre persoa­nele care locuiesc in sud au declarat ca ar fi facut un astfel de sacrificiu.

Locuitorii din rural si-ar vinde din casa mai mult decat orasenii

 Cei mai multi dintre romani (77%) nu sunt dispusi sa-si vanda lucruri din casa. Dar dintre cei care cred ca vor ajunge intr-o astfel de situatie este o diferenta esen­tiala intre rural si urban. 28% dintre cei ca­re traiesc la tara sunt dispusi sa-si valori­fi­ce propriile bunuri, in timp ce dintre oraseni doar 16% ar face asta. Ex­plicatia sta in rata mica de penetrare a institutiilor de imprumut in me­diul rural.

Maghiarii cu opt clase - cei mai predispusi sa se indatoreze

 Cu cat esti mai tanar, cu atat esti dispus mai mult sa risti sa te imprumuti. Astfel, din categoria 18-35 de ani 57% cred ca vor fi nevoiti sa se imprumute, in timp ce restul grupelor de varsta au apetenta mai scazuta la imprumut: intre 36 si 50 de ani 39% s-ar imprumuta, iar intre 51 si 65 - doar 37%. In completarea profi­lului dominant al celor care cred ca se vor imprumuta se inscriu maghiarii (68% dintre ei ar face-o) si cei cu opt clase terminate (51%).

Cei in jur de 40 de ani cred ca mai este nevoie de sacrificii financiare

 Varsta pare a fi un determinant al per­ceptiei asupra sacrificiilor financiare ce trebuie facute pana la redresarea si­tuatiei economice. Persoanele cu varste cuprinse intre 36-50 de ani considera in mai mare masura (66,5%) decat varstnicii (35,6%) ca va fi nevoie de astfel de sacrificii. De asemenea, cei cu studii superioare au declarat in mai mare masura (63,3%) decat cei fara stu­dii, respectiv cu studii primare (41,2%), ca exista posibilitatea sa fie nevoiti sa faca anumite sacrificii financiare. Acestea ar consta in reducerea cheltu­ielilor pentru cosul zilnic.

Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie - Metodologia cercetarii

• Volumul esantionului: 2.836 de persoane de 18 ani si peste
• Tipul esantionului: probabilist, stratificat. Stratificarea s-a realizat dupa aria culturala (18 arii culturale) si tipul localitatii (trei tipuri de localitati rurale si patru tipuri de localitati urbane)
• Reprezentativitate: eroare maxima tolerata de ±2,1%
• Interviurile s-au desfasurat prin metoda CATI
• Ancheta de teren: 15-17 decembrie 2009

Studiul complet pe www.financiarul.com

In ziarul de maine: Recesiunea economica afecteaza din plin vacantele

•  Romania, destinatia de vacanta alea­sa cu predilectie
•  Sfarsitul de saptamana, rezervat iesi­rilor la tara
•  Autoturismul, mijlocul de transport pre­­ferat pentru concediile de odihna

Din partea „Financiarul“ comenteaza Marian Stefan