Bilantul financiar al cluburilor euro­pene de fotbal a aratat adevarata gravi­tate a situatiei. Pe plan economic, numai Bundesliga germana ramane elevul model al sportului european cu balonul rotund. In pofida masivelor investitii straine, rusesti, nord-americane sau din Orientul Mijlociu, criza globala a sporit la 13 mld. lire sterline datoriile clubu­rilor britanice de fotbal. In Spania, acest indice se ridica la 3,4 mld. euro, dintre care 1,7 mld. euro reprezinta credite pe termen scurt. In ceea ce priveste fotbalul francez, bilantul pe anul fiscal 2008/2009 a afisat o pierdere globala de 33,5 mil. euro, impartita intre Liga 1 si Liga 2.

Paradoxal, dar pe ansamblu, cifrele de afaceri ale Ligii 1 si Ligii 2 au crescut cu 5%, pana la 1,27 mld. euro, gratie scum­pirii drepturilor de difuzare tele­vizata si afluentei de public pe sta­dioane. In realitate, situatia difera subs­tantial intre Liga 1 si Liga 2.

Pier­derile din esalonul secund (un total de 18,8 mil. euro) se datoreaza celor doua cluburi. Retro­gradate, Lens si Metz au pastrat, pentru cadrele de conducere, aceleasi salarii uriase. La primul nivel, bilantul este contrastant. Un numar de 13 cluburi, printre care Marseille, au afisat un rezul­tat aproape nul, adica un castig de peste un milion de euro si pierderi care nu trec de cateva sute de mii de euro. Cinci echipe inregistreaza pierderi sensibile (Paris, Saint-Etienne, Auxerre, Grenoble si Lorient), adica intre 4 si 7 mil. euro. Numai Lyon si Bordeaux au anun­tat bene­ficii. In ceea ce priveste prognoza de viitor, expertii sunt pesi­misti. In opinia lor, deficitul cumulat al Ligii 1 si al Ligii 2 ar putea depasi 50 mil. euro, ajungand chiar la 100 mil. euro.

Suprimarea, la 30 iunie 2010, a dreptului de imagine colec­tiva (DIC), dispozitiv care permite eli­be­rarea de platile sociale a 30% dintre sa­la­riati, va costa cluburile franceze a­proa­pe 30 mil. euro. Aceste masuri com­pen­satorii au fost promise de pre­­sedin­tele Nicolas Sarkozy, dar, potrivit mass-­me­diei, ele nu figureaza in con­trac­tele colective bugetare, in curs de exa­minare. Specialistii cred ca, in cazul cluburilor de fotbal franceze, ele trebuie sa adopte modele financiare mai echili­brate, cu accent pe veniturile realizate din sta­dioane, asa cum se intampla in Marea Britanie. Un recent studiu al agen­tiei Sport­live arata ca, ipotetic, 20 de sta­dioa­ne noi sau renovate pot genera casti­guri de 183 mil. euro pana in 2015.