Doctorul Dana Jianu, directorul centrului medical ProEstetica, vorbeste intr-un interviu acordat „Financiarul” despre piata chirurgiei estetice din Romania si despre provocarile pionieratului in acest domeniu. Aceasta spune ca inca este loc pentru servicii bune pe segmentul medicinii private.

Pentru acest an, compania si-a bugetat o crestere a cifrei de afaceri cu 10%-20% si ia in calcul noi investitii, inclusiv in alte orase din tara.

„Financiarul”: Ce v-a determinat sa deschideti o afacere in domeniul chirurgiei estetice?
Dana Jianu: La acel moment, era o cerinta de piata. In 1994 piata medicala era complet neacoperita si, dupa un stagiu pe care l-am efectuat in Germania in chirurgie estetica, la o clinica par­ticulara din Hamburg, am considerat ca si in Romania chirurgia estetica va fi o afacere de succes.

Impreuna cu sotul meu, doctorul Stefan Jianu, am inceput prin a acorda consultatii, tratamente injec­tabile si mici interventii chi­rur­gicale intr-un cabinet particular. Restul procedurilor erau realizate in spital, pentru ca eu la acel moment lucram in sistemul public de sanatate. In 1997 am deschis o sala de operatii si am inceput sa efectuam interventii chirurgicale in regim privat. De asemenea, tot acela a fost si anul in care am parasit sistemul de stat dandu-mi seama de evolutia businessului si ca mi se potriveste mai bine. Si, intr-adevar, supozitiile noastre s-au adeverit, pentru ca tot mai multi pacienti cereau acest gen de servicii medicale in sistem privat.

S-au inspirat din modelele occidentale

Care au fost piedicile pe care le-ati intampinat in perioada ­­de inceput?
In 1994, piedicile erau cele existente intr-o situatie de pionierat. In primul rand nu aveam experienta altor „ju­catori“ in piata de servicii medicale dupa care sa ne orientam. Stomatologii au fost primii care au dezvoltat serviciile private si am vazut ca semnalele erau incura­jatoare. Pe de alta parte, toate stagiile de perfec­tio­nare  si o bursa de management medical pe care am avut-o in Marea Brita­nie in 1994 m-au convins ca businessul medical este unul valabil pe parcursul anilor si ca aduce profit pe termen lung. Avand modelul tarilor cu traditie in domeniu, am putut sa previzionam ca si in Ro­ma­nia, care era un teren absolut gol, se va in­tam­pla ace­lasi lucru. In plus, ne cunoastem soli­ditatea caracterului si competenta pro­fe­sionala, a sotului meu si a mea – „echi­pa“ de „intreprinzatori“. De aceea am avut curaj.

Toate plecarile si perfectionarile ni le-am organizat personal. Am facut totul singuri, absolut toti pasii: de la a cumpara un apartament unde sa ne des­chidem cabinetul pana la a ne extinde cu alte spatii, cu echipamente si activitate complexa. Nu am avut niciun ajutor, din nicio parte. Sotul meu si cu mine ne-am facut „un back-up plan“:  daca busi­nessul nu va fi profitabil, va ramane investitia imobiliara si, bineinteles, noi cu joburile noastre din sistemul de stat. Deci am calculat riscurile. Sigur ca intre timp am fost ajutati si de familie, moral si financiar, pentru ca toate cheltuielile ni le-am suportat singuri si pentru ca era nevoie sa actionam pe doua planuri, pri­vat si la stat, ca sa continuam sa ne per­fectionam. Pregatirea in chirurgie es­te­-
tica eu nu am deprins-o din Ro­mania, pentru ca la noi nu exista asa ceva. Exista o scoala buna in chirurgie plastica in domeniul traumatologiei, reconstruc­tiei, arsurilor, dar nu in domeniul chi­rurgiei estetice. Incepand din 1994, am fost unul dintre pionierii chirurgiei estetice mo­der­ne in Romania. Se mai executau liftinguri faciale, se mai faceau si alte ope­ratii: rinoplastii, blefaroplastii, corec­tiile ma­mare in sensul de lifting mamar sau de reductii mamare, insa din ceea ce am vazut la spital, unde m-am format ca si chi­rurg plastician, nivelul chirurgiei estetice moderne (implanturi mamare, lipoaspi­ratii) era unul nesa­tisfacator pentru mine. Dupa ce am avut deja modelul vestic, din Germania, care a fost si primul meu model, mi-am dat seama ca si eu trebuie sa ating acel nivel de pregatire, cu echipamente, materiale de ultima ora.

Cum a reactionat piata la conceptul nou pe care l-ati implementat?
Bancile de la vremea respectiva nu aveau niste principii sanatoase orientate spre a ajuta potentiali dezvoltatori in Ro­mania. Noi nu eram pusi pe escrocherii, deci nu am avut acces la acei bani care s-au daruit cu atat de multa „larghete“ din banii publici. Asa ca am fost nevoiti sa ne bazam pe speze personale.

Pe de alta parte, pionieratul e greu in orice domeniu. In Romania, daca doresti sa implementezi ceva nou sau sa faci ceva nou poti sa devii un fel de „ciu­datenie“ pentru ca romanii nu au un spirit de coeziune inspre a promova lucruri noi si oameni noi. Noi, romanii, avem o psihologie foarte conservatoare, iar cei care sunt in pozitii privilegiate vor sa isi mentina privilegiile cu orice pret, sacrificand orice din cauza fricii de necunoscut si ca altcineva ar putea sa vina din urma si sa le pericliteze situatia. Mai degraba se prefera atitudinea dis­tructiva decat cea constructiva. Noi, ro­manii, ne mobilizam in fata catastrofelor naturale si atat. Dupa care fiecare isi vede de ale lui, iar proverbul cu capra vecinului ramane valabil si astazi. Prin urmare, nu am avut sprijin din mediul meu profesional si am decis sa ofer ser­vicii medicale intr-o „oaza“ de calitate, conceputa si gestionata dupa principii occidentale. Si acest lucru a fost bun. Asa s-a scris istoria pana in prezent.

Importanta a fost si  bursa din Marea Britanie (1994), care a avut o parte prac­tica pe chirurgie estetica pe care am efectuat-o cu vicepresedintele Societatii de Chirurgie Estetica din Marea Britanie de la acea vreme. O alta parte a bursei a fost de business medical, unde am in­cercat sa inteleg cat mai mult din chestiunile referitoare la finante, calitate si principii economice.

Planifica inaugurarea unui nou spital

Care au fost investitiile realizate la ProEstetica?
Pana in prezent, investitiile in acest business se ridica la 5 milioane de euro. Prima investitie a fost in cabinetul de chirurgie generala, 100.000 de euro. Noi am deschis un cabinet de consultatii in chirurgie generala, chirurgie plastica si alte specializari: ORL, oftalmologie, psi­hologie. Piata nu era pregatita pentru aces­te servicii si, practic, s-a dezvoltat mai mult chirurgia estetica. Au mai trecut ani pana am reintrodus alte specialitati si pana cand oamenii au invatat ce in­seam­na servicii in sectorul privat. Apoi au avut si alte modele. Dupa care, in 1997 am des­chis blocul operator si aici am avut tot sprijinul Inspectoratului de politie sani­tara si medicina preventiva, fostul Sane­pid. Nu mai existau blocuri operatorii intr-un sistem privat. Activam intr-un bloc de locuinte. Noi am repetat in miniatura istoria medicinei private asa cum s-a scris ea in Occident in anii ’50. O alta investitie im­portanta a fost in noul sediu al centrului nostru medical de astazi, care a inghitit 2 milioane de euro. O cladire construita de la zero, un mic spital, care a fost conceput special pen­tru acordare de servicii me­dicale si chirurgicale in regim privat. A fost un moment foarte important. De asemenea, ProEstetica a mai creat un concept de ingrijiri de welness intr-un spatiu special destinat, intr-un climat geo­grafic cu va­lente terapeutice: ProEs­tetica Sana Bali Spa Cornu (jud. Prahova), unde am investit 1,6 milioane de euro. Este un hotel boutique pentru relaxare cu pu­ternic caracter  exotic, indonezian, din insula Bali. Masajul intra in terapiile medicale alternative, o medicina tradi­tionala pentru alte popoare. In 2008, am deschis un nou centru Bali Spa la Hotelul Radisson Blu.

Aveti in vedere noi investitii pentru acest an?
Avem in vedere o serie de investitii: un nou spital si policlinica (centru de diagnostic). Luam in calcul si deschi­derea de noi centre si puncte de lucru, pentru ca spitale noi se creeaza si in alte ora­se. Avem propuneri in acest sens. Este cerere de medici buni si de servicii bune. Cred ca trebuie sa ne dezvoltam si in conditii de criza. Cred ca in perioada de criza sunt niste oportunitati pe care nu le-am fi avut altfel. Bani exista, dar trebuie sa stii cum sa ii atragi. Sper sa ne pastram starea de sanatate noi, medicii de acum, pentru ca medici in Romania ramanem putini. Acesta este adevarul. Este un exod de medici buni si pregatiti. Pleaca medici de o exceptionala valoare, care sunt inca tineri si care se pot disloca cu usurinta. Pleaca si tineri care au ab­solvit Facultatea de Medicina. Ar trebui ca autoritatile sa ia in seama aceste lucruri si sa se gandeasca de ce suntem „bolnavi“. De ce boala este „bolnav“ sis­temul de stat si ce anume ii face pe medici sa plece, in afara de facto­rul normal de dislocare  naturala, in tarile UE. Simptomatic este faptul ca medicii din alte tari nu vin la noi, dar cei de la noi pleaca. Poate sistemul nostru de stat este atat de „bolnav“ incat „pacientii“ (medi­cii) vor sa scape. Deci e normal ca noi, cei ramasi, sa incercam sa dez­voltam si alte proiecte.

Crestere de pana la 20% in 2010

Ce cifra de afaceri ati inregistrat in anul 2009 si ce previzionati pentru acest an?
Pentru acest an previzionam o cres­tere cu 10%-20% a cifrei de afaceri, men­tinerea si sporirea reputatiei profesionale. Acordam aceleasi servicii si in­cercam sa gasim si altele noi, sa atragem mai multi oameni prin calitate si prin facilitati de servicii la pachet. Pentru ca este criza, nu oferim servicii mai ieftine, ci aceleasi sau mai multe servicii la un pret valabil si inainte de criza. Preturile pot suferi doar mici ajustari, dar in­cer­cam sa oferim pachete de servicii mai degraba decat sa taiem din preturi. Din punct de vedere managerial, ne gandim ca nu va fi un an cu o cifra de afaceri minunata. Romania este atinsa de lipsuri financiare. Stim ca noi, care ne pozi­tio­nam pe nisa unor oameni cu venituri peste medie, nu vom putea avea profituri extraordinare, dar ne vom in­tari ca re­pu­tatie si atractivitate. Noi ne con­ser­vam esalonul fidel si, in mo­mentul in care vom depasi criza, vom sti ca ne-am pas­trat clientii sau chiar le-am sporit in­cre­derea si numarul.

Referitor la nisa de „lux”, exista o per­ceptie, in parte deformata, ca serviciile, mai ales cele medicale, intr-o clinica par­ticulara, trebuie sa fie mult mai scumpe decat in spital. Este cazul sa spun aici ca, datorita managementului extrem de riguros, a calculelor pe care le facem si unei situari intr-o marja de profit rezo­nabila, serviciile nu sunt cu mult mai scum­pe, iar in unele privinte suntem exact la fel ca intr-un spital de stat. Percep­tia ca este mult mai scump este una gre­sita, pentru ca daca stam sa calculam toate bacsisurile pe care tre­buie sa le dai din momentul cand intri in spital: de la portar, medici, asistente, infirmiere, fara sa iau in discutie disconfortul fizic si psihic (pe care vi-l marturisesc ca l-am avut si eu in calitate de consumator de servicii la stat), sa stiti ca iesim aproape la acelasi pret. In plus, sunt si cheltuieli le­ga­te de faptul ca pacientul, in spital, trebuie sa-si cum­pere medicamente si materiale sanitare si exista si riscul de imbolnaviri cu mi­crobii din spital. Una din realizarile pe 2009 a fost contractul cu CNAS, func­tional pe flebologie, pe chirurgie ge­nerala, pe oftalmologie, chirurgie plas­tica (cazuri de reconstructie).

Cum a reactionat segmentul de piata pe care activati la criza financiara? Cum a resimtit compania aceasta perioada si care sunt semnalele pe care le aveti pentru acest an?
As putea spune ca exista poate fluc­tuatii mai mari, sunt luni mai bune cu mai multi pacienti, altele cu mai putini. Criza a insemnat ca oamenii nu au mai avut atat de multi bani, mai ales pacientii care provin din sectoarele cu profil imobiliar, constructii si toate pro­filele adiacente acestor sectoare.

Dintr-o data  s-au vazut fara lichiditati. Nu au mai avut acelasi „apetit“ si nu au mai prio­ritizat aceste nevoi foarte personale in acelasi mod ca inainte.

Anumite operatii care nu se justificau atat de mult nu au mai fost facute. S-a recurs mai mult la tratamente injectabile decat la operatii, pentru ca recuperarea este mai rapida. Totusi, criza s-a vazut mai ales la spe­cialitatile care tin de sanatate si nu neaparat la cele care tin de frumusete, care se pare ca este mai putin afectata. Aceasta pentru ca se vor gasi mereu resurse alocate unor nevoi personale care tin de imaginea ta si de increderea pe care o ai in tine. Si aici vorbim de persoane cu un anumit nivel: mediu si peste mediu din punct de vedere financiar si al pregatirii pro­fe­sio­nale. Se aloca mai mult pentru „imagine“ decat pentru alte specialitati care tin strict de sanatate, desi sunt un pericol posibil, dar ignorat. Atat timp cat nu doare, oamenii le pun pe locul 2 din punctul de vedere al prioritatilor.

Fata de momentul in care ati demarat acest business, credeti ca este mai dificil sa deschizi o astfel de afacere astazi?
Si da si nu. Este mai dificil pentru ca banii sunt mai putini. Daca cineva are insa curaj si gaseste o sursa de finantare buna, este poate mai lesnicios pentru ca exista deja o piata formata. Cand am ince­put noi, in 1994, atat serviciile me­di­cale, cat si zona de wellness (2005-2006) asiatic nu era asa.

Odata ce se cris­ta­li­zea­za o piata, oamenii au mai multe modele si repere. Nu este usor sa construiesti „forme de relief“.

Cariera Diana Jianu

• 1988 - a absolvit Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”
• 1991-1988  - medic stagiar la Spitalul Clinic Municipal din Bucuresti
• 1994 - medic specialist chirurgie plastica si reparatorie la Spitalul Clinic de Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsi
• 1998 - medic primar in chirurgie estetica
• 2002 - doctor in Stiinte Medicale (Magna cum laudae)
• 2006 - vicepresedinte al Societatii Romane de Chirurgie Estetica
• 1994 - prezent - director al centrului medical ProEstetica din Bucuresti, membru corespondent al Societatii Americane de Chirurgie Plastica si Reconstructiva, membru al Societatii Internationale de Chirurgie Estetica, membru al Asociatiei Europene a Societatilor de Chirurgie Estetica Plastica