Vamile romanesti functioneaza in regim de avarie, dar acest lucru este pe cale sa se schim­be. Cel putin asa pro­mite Autoritatea Nationala a Vamilor, care vrea sa achizitioneze siste­me de asigurare a securitatii, aparate si echipamente pentru securizarea frontie­rei externe a UE, conform normelor Schen­gen, in valoare de peste 48,47 mili­oane de lei (peste 10 milioane de euro).

„Merge si asa!”. Acesta a fost prin­cipiul dupa care au functionat vamile romanesti din 1989 si pana in prezent, numai ca, mai recent, Uniunea Euro­peana nu mai ac­cepta perpetuarea mo­delului. Asa se face ca, mai de voie, mai impinse de la spate, au­toritatile au de­marat modernizarea punc­telor de tre­cere a frontierei conform normelor Schengen. Dupa ce la inceputul lunii decembrie Autoritatea Nationala a Vami­lor a atribuit un contract de 12,2 mi­li­oane de lei unei firme care s-a angajat sa furnizeze sisteme de se­curizare, aceeasi institu­tie a mai facut public un alt anunt prin care isi exprima intentia de a achi­zitiona, in cursul a­nu­lui viitor, sisteme de securizare, aparate si e­chipamente pentru asi­gu­rarea securitatii frontierei externe a UE, in valoare de peste 48,47 milioane de lei.

In prezent, cum nu este loc de toc­meala unde este vorba de o cerinta a Uni­unii Europene, Autoritatea a publicat deja un anunt in acest sens pe sistemul elec­tronic de achizitii publice, unde este specificat faptul ca procedurile de adju­decare vor incepe pe 15 martie 2010, data-limita de achizitie/instalare/in­stru­ire fiind stabilita pentru 30 septembrie 2010. Contractul vizeaza cumpararea de apara­tura interconectata de securizare a fron­tierei de ultima generatie, care in alte state este normala, dar la care vamesii nostri nici nu isi permiteau sa viseze inainte sa puna UE piciorul in prag.

Printre dotarile cu care urmeaza sa fie inzestrate punctele de trecere a fron­tierei romanesti amintim:  aparate raze X (16), porti radiatii (10), apa­rat detectie (12), videoendoscop (3), LPR - sistem de monitorizare a traficului prin care se recunosc automat numerele de inma­triculare a masinilor (25), Upgrade LPR (3), soft integrator de echipamente (9), echipamente de scanare a mijloacelor de transport (3), sistem de supraveghere (7), identificatori izotopi (4) si sisteme de monitorizare a radiatiilor (7). Partea cea mai buna a acestui proiect de moder­ni­zare a punctelor vamale este ca finan­tarea lui este asigurata din fonduri co­munitare, ceea ce inseamna ca sansele sale de re­usita sunt mari. Anuntul a fost facut pu­blic dupa ce, la inceputul acestei luni, Autoritatea Nationala a Vamilor a atribuit un alt contract de 12,2 milioane de lei (apro­­ximativ 2,9 milioane de euro) firmei MB Telecom Ltd, care s-a angajat sa furni­ze­ze sisteme de securizare con­form nor­me­lor Schengen necesare bi­rou­rilor va­male din Albita, Giur­giulesti, Sculeni si Siret. De ase­me­nea, firma va trebui sa livreze si un sistem de citire a codu­ri­lor-bara si interfata cu sistemul de securizare a frontierei din dotarea bi­roului vamal Albita. MB Tele­com este unul dintre integratorii de sis­tem din Romania in domeniul secu­ri­zarii trans­frontaliere, cel al protectiei anti­te­roriste si cel al ingineriei traficului si a mai derulat contracte cu Vama.

Securizarea frontierelor nu tine cont de criza financiara

Pentru ca au inteles ca nu este de glu­ma cu obiectivele privind calendarul Schengen, oficialii Ministerului Admi­nistratiei si Internelor au transmis in mai multe randuri opiniei publice sem­nale potrivit carora Romania nu are voie sa se impiedice de criza economica a­tunci cand vine vorba de respectarea angajamentelor asumate fata de UE. De altfel, in prezent, Romania mai are mul­te de facut pentru a intra in spatiul Schen­gen, chiar daca cele patru misiuni de evaluare au aratat progrese, inre­gistrate datorita sprijinului acordat de Austria. Pentru acest obiectiv, considerat strategic, isi dau concursul mai multe ministere, printre care se numara cel al Administratiei si Internelor, Mi­nis­terul Transporturilor si Ministerul Aface­rilor Externe. In prezent, punctele vamale din Romania sunt foarte departe din punc­tul de vedere al dotarilor de struc­turile similare din celelalte state comu­ni­tare. Iulian Teseleanu, seful Biroului Vamal Port Constanta Sud – Agigea, spune ca unul din cele mai mari birouri va­male din tara nu dispune de sediu, de magazii si nici de utilaje pentru mani­pularea marfurilor. Asa se face ca in­stitutia functioneaza din mila agen­tilor econo­mici din port, care pun la dis­pozitia vamesilor, cu titlu gratuit sau cu o chirie modica, magazii pentru depo­zitarea mar­furilor contrafacute. Singura dotare, care aminteste ca punctul de fron­tiera de la Constanta se afla intr-un stat membru UE, este un scaner de productie China, achizi­tio­nat in 2004, unde este supusa contro­lului 60% din marfa care intra in tara prin Portul Constanta Sud - Agigea. Chiar si acest dispozitiv este depasit din punct de vedere moral daca luam in cal­cul ca cel de la Constanta este o cladire, iar scane­rele folosite de celelalte state mem­bre nu depasesc ca marime un microbuz, fiind in acelasi timp mobile, lucru care usu­reaza foarte mult munca vamesilor.

100 de milioane de euro, captura vamesilor in 10 luni

Chiar si fara dotari de ultima gene­ratie, vamesii romani se descurca bine in activitatea de prevenire a contra­bandei. Potrivit datelor oficiale, Auto­ritatea Natio­nala a Vamilor a confiscat, in primele 10 luni ale anului trecut, peste 73,6 milioane de articole care erau susceptibile de con­trafacere, cu o valoare de piata de apro­ximativ 100 de milioane de euro. In pe­rioada 01 ianuarie-31 oc­tombrie, Auto­ritatea Nationala a Va­mi­lor, institutie sub­ordonata Agentiei Na­­tionale de Admi­nistrare Fiscala, a re­tinut 73.737.883 arti­co­le de marfuri susceptibile a fi con­tra­fa­cu­te, in valoare de piata de circa 100.000.000 de euro, con­stand in tigarete, in­cal­taminte, articole de imbracaminte, me­di­camente, piese de schimb auto etc. De altfel, numai lucratorii vamali din Con­stanta Sud au confiscat, in primul se­mes­tru din 2009, bunuri de 137,37 mil. euro, de peste 177 de ori mai mult decat in in­treg anul 2008. Intre anii 2005-2009, va­me­sii de la Constanta Sud au confiscat bu­nuri in valoare totala de 143.573.436 euro astfel: in 2005 - 856.341 euro, in 2006 - 882.387 euro, in 2007 - 3.686.804 euro, in 2008 - 775.023 euro. In 2009, valoarea totala a bunurilor con­fiscate in primele sase luni este de 137.372.881 euro. Ulti­ma cap­tura record a fost raportata de lucra­to­rii vamali de la Biroul Constanta Sud pe 4 de­cembrie, cand au confiscat tigari nede­cla­rate, de aproximativ 11,4 milioane de lei (2,7 mili­oane de euro), pe care le-au gasit intr-un container prove­nit din China, care avea ca destinatie o firma din Romania.

Suntem pe locul 17 in Europa la capitolul confiscari

Potrivit unui raport publicat de Co­mi­sia Europeana, Romania s-a clasat, anul trecut, pe pozitia a 17-a in Uniunea Euro­peana dupa numarul de confiscari facute de vamesi privind produsele contrafacute depistate si pe pozitia a 12-a dupa nu­marul articolelor oprite in vama. Astfel, in 2008, vamesii romani au inregistrat 284 de confiscari de produse contrafacute, in scadere cu 6,3% fata de 2007, cand au fost raportate 303 cazuri. In schimb, in in­treaga Uniune Euro­peana, numarul cazu­rilor inregistrate a urcat cu 13,07% fata de 2007, la 49.381, in timp ce cantitatea de arti­cole contra­facute oprite de la comer­cializare s-a du­blat, la 178,9 milioane de bucati. Clasamentul tarilor de origine al produselor contrafacute este condus de China, cu mai mult de jumatate din aces­tea (54%). Agentia Nationala de Admi­nistrare Fis­cala este organ de specialitate al Ad­mi­nistratiei publice centrale, din subordinea Ministerului Finantelor Pu­blice, in cadrul careia functioneaza Garda Fi­nanciara, Autoritatea Nationala a Vami­lor, directiile generale ale finantelor pu­blice judetene, Directia Generala a Fi­nan­telor Publice a Municipiului Bucu­resti si Directia Generala de Admi­nistrare a Marilor Contribuabili.

Componentele operationale ale Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat (SISFS) care trebuie finalizate pana la aderarea la Spatiul Schengen

•  Subsistemul de infrastructura: investitii in structura operationala - activitati de con­struire a infrastructurii de comunicatii.
•  Subsistemul de supraveghere a frontierei; asigura supravegherea si actiuni specifice de frontiera prin aplicarea tehnologiei laser, radare sau combinatii intre acestea.
•  Subsistemul de control al trecerii frontierei.
•  Subsistem IT: va fi disponibil un sistem on-line pentru toate institutiile cu atributii in managementul frontierei de stat, bazat pe standardele unui sistem deschis.
•  Subsisteme de comunicatii voce-date: a fost dezvoltata o retea larga, WAN, si o retea locala, LAN, care permit traficul de voce si date intre utlizatorii SISFS.
•  Sistem de comunicatii mobile radio.
•  Subsistemul fix de comunicatii.
•  Sistemul mobil: totalitatea mijloacelor aeri­ene - navale - terestre care asigura supra­vegherea si interventia la frontiera de stat.
•  Subsistemul integrat de suport logistic: toate activitatile necesare sa sprijine sistemul pe timpul functionarii acestuia.