Cititi integral studiul: Comportamentul investitional al romanilor in perioada de criza

Abstinenta economica

Mai tineti minte cand ni se spunea ca societatile de consum, sistemele capitaliste in general, miros urat? Nu au trecut foarte multi ani de atunci. Noi nu i-am crezut pe propagandisti si am cerut sa avem un asemenea model. Am trait sfarsitul anilor ‘90 cand bancile se prabuseau ca popicele, cand cursul dola­rului crestea in Romania ca Fat Frumos intr-o zi, iar somajul devenise un mod de viata. Atunci, nimeni nu s-a speriat foarte tare, am strans cureaua pana ne-am fracturat coloana vertebrala, dar chiar si asa, paralizati, am mers inainte. Si tot am tropait pana am dat in sfarsit de crestere economica, e adevarat, in mare parte, una imobiliara.

Au aparut creditele pe scara larga, oamenii au invatat ca „Fram” nu este singurul frigider din lume. Si, uite asa, a inflorit comertul, au crescut serviciile financiare. „Viata e frumoasa”, spuneau capitalistii din noi. „Creditul cu buletinul” a intrat in folclorul popular, nu ne-au dat inapoi nici macar FNI sau alte inginerii precum furtul calificat din banul public. „Are balta peste!”, cred ca ne soptea subconstientul. Ei bine, am intrat in NATO, facem parte acum si din Uniunea Europeana. O poveste frumoasa, un vis pe care multi dintre noi nu sperau sa-l mai traiasca dupa ce au stat ani in sir la coada ca sa cumpere o portocala amarata.

Din pacate, nu am invatat un lucru. In capitalism totul se plateste. Atat timp cat esti constient de asta, sistemul este excelent. Noua nu ne-a spus nimeni ca a te da drept tara cu „cea mai ieftina mana de lucru” ne va urmari pe parcursul a cel putin doua-trei generatii. Nu am stiut ca „robotii viitorului” pregatiti in labora­toarele de la NATO sunt de fapt noii intrati in alianta, romanii, polonezii sau ungurii. Nici nu ne-am imaginat ca „piata comuna” e aceeasi doar pentru unii, nu pentru toti.

Poate, daca am fi fost mai bine pregatiti, am fi putut preveni sau limita dezamagirile de azi. Romanul are insa o vorba: „niciodata nu e prea tarziu”. Oare? In conditiile in care promovam „abstinenta economica”, pare doar inca o vorba-n vant.

Una peste alta, "Financiarul" va publica un amplu studiu legat de modul in care romanii au simtit criza si care sunt planurile lor de viitor. Va urma apoi un proiect legat de situatia companiilor romanesti, astfel incat sa va putem oferi o radiografie completa a situatiei economice si sociale. (Edward Pastia)

Nivel de trai

Tinerii cu studii superioare investesc cel mai mult

Persoanele de sex masculin declara in masura usor mai mare decat femeile ca au realizat investitii in timpul anului 2009 (28,9% vs 22,2%). In ceea ce priveste distributia respondentilor care au dat un raspuns afirmativ in functie de varsta, apar diferentieri mai vizibile: cei cu varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani - 43,1%, 36-50 de ani - 29,9%, 51-65 de ani - 20,7%, iar peste 65 de ani - 8,1%. Asadar, se observa ca, pe masura ce varsta respondentilor creste, a scazut tendinta de a face investitii, cu aproximativ 35%.

Scolaritatea este un alt factor care influenteaza comportamentul investitional al romanilor: dintre persoanele cu studii elementare fac investitii 10,5%, dintre cele cu studii medii 27,2%, iar dintre cele cu studii superioare, 37,5%.

Cele mai putine investitii le-au facut pensionarii (lucru confirmat de distributia pe varste) - 14,9%, iar cele mai multe, angajatii cu studii superioare - 37,7%.

In randul persoanelor care nu au investit in acest sens in 2009, cele care declara in masura mai mare ca au de gand sunt cele cu studii elementare: 34,5%, apoi cele cu studii medii: 22,8% si cele cu studii superioare: 7,3%.

Locuinta

Transilvanenii sunt lideri la cumparat terenuri si locuinte pe timp de criza

Persoanele din Transilvania si Banat declara in masura mai mare decat cele din Sud si din Moldova ca au achizitionat un teren sau o locuinta in anul 2009: 17,1% vs 13,6%, respectiv 9,7%.

Persoanele cu studii medii s-au orientat mai degraba inspre locuinte decat inspre terenuri: 62,5% vs 37,5%. Persoanele cu studii medii au cumparat locuinte in proportie de 44,2%, terenuri in proportie de 51,2%, ambele - 4,7%. In cazul persoanelor cu studii superioare, distributia este alta: 31,6% au cumparat o locuinta, 47,4% un teren, iar 21,1% au cumparat atat o locuinta, cat si un teren.

Barbatii declara in masura mai mare decat femeile ca intentioneaza sa cumpere o locuinta sau un teren in 2010: 17,4% vs 8,4%.

Persoanele cu studii superioare declara in masura mai mare ca intentioneaza sa investeasca intr-un teren sau locuinta in 2010 - 21,6% vs 12,1% in cazul persoanelor cu studii medii si 6,9% in cazul celor cu studii elementare.

Achizitiile de locuinte sau terenuri din 2009 se distribuie astfel: 44,3% in Transilvania, 41,4% in sudul tarii si 14,3% in Moldova.  Dintre persoanele care au achizitionat o locuinta, 63,3% erau barbati, iar 36,7% femei. 63,3% sunt din Transilvania sau Banat, 26,7% din Sud, iar 10% din Moldova.

In ceea ce priveste investitiile in lucrari de renovare a locuintei in 2009, persoanele mai tinere, cu varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani, raspund afirmativ in cea mai mare masura - 54,4%; persoanele intre 36 si 50 de ani declara ca si-au renovat locuinta in decursul anului 2009 in proportie de 44,6%, cele intre 51 si 65 de ani - 40%, iar cele peste 65 de ani - 28,8%.

Persoanele cu studii elementare si-au renovat locuinta in masura mai mica decat cele cu studii medii sau superioare: 33,4% vs 44,4%, respectiv 42,3%.

Respondentii din mediul rural declara in masura mai mare ca au investit in acest sens in timpul anului 2009 - 45% vs 39,8% din mediul urban.

Respondentii de gen masculin declara in masura mai mare decat femeile ca intentioneaza sa investeasca in lucrari de renovare a locuintei in anul 2010 - 40,6% vs 33,2%.

Asigurari

Romanii din sudul tarii sunt cei mai dornici sa-si incheie asigurari de viata

In ceea ce priveste investitia intr-o asigurare de viata, scolaritatea releva o distributie diferentiata a subiectilor: au investit in acest sens 18,9% dintre cei cu studii elementare, 26,7% dintre cei cu studii medii si 37,6% dintre cei cu studii superioare. Asadar, respondentii mai educati s-au orientat in masura mai mare inspre incheierea unei asigurari de viata, lucru explicabil si prin posibilitatile financiare crescute.

Persoanele fara ocupatie sau angajatii cu studii elementare sau medii au incheiat o asigurare de viata in 2009 in masura mai mica decat angajatii cu studii superioare: pensionari - 25,2%, elevi, stu­denti, casnici - 25,3%, someri, persoane in concediu de maternitate - 26,5%, angajati cu studii primare sau medii - 28,2% vs angajati cu studii superioare - 34,7%.

Persoanele care au de gand sa incheie o asigurare in anul 2010 se distribuie astfel in functie de varsta: 47,9% au intre 18 si 35 de ani, 23,3% intre 36 si 50 de ani, 21,9% intre 51 si 65 de ani, iar 6,8% peste 65 de ani. 27,4% sunt din Transilvania si Banat, 54,8% din sudul tarii, iar 17,8% din Moldova.

Auto

Masina de criza: un autoturism Volkswagen second-hand

Respondentii din Transilvania declara in masura mai mica ca ar fi achizitionat un autoturism in anul 2009 decat cei din sudul tarii si cei din Moldova: 26,5% vs 37,1%, respectiv 37,9%.
   
Persoanele mai tinere intentioneaza sa cumpere un autoturism in anul 2010 in masura mai mare decat cele mai in varsta: 32% dintre cele intre 18 si 35 de ani si 12,5% dintre cele de peste 65 de ani.
    
Persoanele din mediul rural declara in masura mai mare ca ar dori sa achizitioneze un autoturism decat cele din mediul urban - 29,4% vs 20,1%.
   
Spre deosebire de distributia pe regiuni in ceea ce priveste investitiile din 2009, cea in cazul intentiei de a investi in 2010 se prezinta invers: persoanele din Transilvania si Banat declara in masura mai mare decat cele din alte zone ale tarii ca urmeaza sa cumpere o masina in 2010 - 30,1% vs 20,1% - Sud, 21,7% - Moldova.
   
In cazul achizitiilor de masini din anul 2009, dintre respondentii care declara ca au facut acest lucru 47,6% sunt din Sud, 28,9% din Transilvania si Banat, iar 23,5% din Moldova.
   
In ceea ce priveste intentia de achizitie pentru anul 2010, 56,3% dintre cei ce raspund afirmativ locuiesc in mediul rural. 50% locuiesc in Transilvania, 33,8% in Sud, iar 16,3% in Moldova.

Economisire

Zona Moldova detine suprematia  ­in privinta depozitelor bancare

Persoanele de sex masculin declara in masura mai mare decat cele de sex feminin ca au depus bani in banca in cursul anului 2009: 18,3% vs 11,5%.

De asemenea, cea mai mare proportie a respondentilor care au dat acest raspuns este in cazul celor cu varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani - 19,4%.

Scolaritatea este un alt factor de care trebuie sa tinem cont in cazul acestei variabile: cea mai mare proportie a celor care declara ca au depus bani la banca in cursul anului 2009 se inregistreaza in cadrul categoriei de respondenti cu studii superioare - 29%, iar cea mai mica in cazul celor cu studii elementare: 8,8%.

De asemenea, banii cheltuiti in gospodarie se asociaza cu tendinta de a depune banii in banca: 25,8% dintre persoanele in gospodariile carora s-au cheltuit peste 2.500 RON au depus bani la banca, in timp ce doar 7,9% dintre cei in gospodariile carora s-au cheltuit sub 750 de RON au facut la fel.

Persoanele din mediul urban au tendinta sa apeleze la banci pentru a depune bani in masura mai mare decat cele din mediul rural: 18% vs 10,9%.
   
Respondentii din Moldova declara in masura mai mare ca au depus bani la banca in 2009 decat cei din alte regiuni ale tarii - 18% vs 12,7% din Transilvania si Banat.

  
Dintre persoanele care intentioneaza sa depuna bani la banca in 2010, 57% sunt barbati. 29,8% au intre 18 si 35 de ani, 23,3% intre 36 si 50 de ani, 26,2% intre 51 si 65 de ani, iar 20,7% peste 65 de ani. 13,9% au studii elementare, 63,4% studii medii, iar 22,7% studii superioare. In functie de banii cheltuiti in gospodarie, 20,3% sunt in categoria sub 750 RON, 37,2% intre 751 si 1.500 RON, 14,5% intre 1.501 si 2.500 RON, iar 27,9% peste 2.500 RON.

Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie - Metodologia cercetarii

• Volumul esantionului: 1.952 indivizi de 18 ani si peste
• Tipul esantionului: multi-stratificat, probabilist
• Reprezentativitate: eroare maxima tolerata de  2,3%
• Interviurile s-au desfasurat prin metoda CATI.
• Ancheta de teren: 6-8 ianuarie 2010       

Studiul complet pe www.financiarul.com

In ziarul de maine: Studiul IRES releva comportamentul de consum al romanilor pe timp de criza

• in 2009 s-a mancat mai multa carne de pui si s-a baut mai putin alcool
• la tara s-a consumat mai multa paine si mai putin peste
• in Muntenia si Dobrogea s-a renuntat cel mai mult la paine si lapte
• romanii renunta la telefonia fixa, trec pe telefonie mobila si nu se inghe­suie pe internet
• in Transilvania si Banat a crescut consumul de apa

Comenteaza din partea „Financiarul”: Mircea Doaga