Georgeta Serban, directorul general al Gral Medical, spu­ne ca subfinantarea sec­torului public a determinat, in mod logic, cresterea sec­torului privat, prin nevoia de servicii a populatiei. „Criza de crestere” a serviciilor medicale private se exprima prin deficitul de medici. Georgeta Serban vede ca solutie „importul” de cadre medicale din Republica Moldova. Gral va investi anul acesta 25 de milioane de euro in cons­tructia unui spital, in Bucuresti.

„Financiarul”: Cum a evoluat ca business Gral Medical in 2009?
Georgeta Serban: In 2009, piata servi­ciilor medicale a fost una de exceptie. In contextul crizei, a fost singurul segment care s-a comportat bine in aceleasi conditii ca si pana acum, adica intr-un ritm de dezvoltare si intr-o dinamica extraordinar de mari. Si asta, pe seama faptului ca sistemul sanitar public este intr-un fali­ment total. Varianta privata este cea mai simpla, cea mai facila si cea mai uzuala pentru toata lumea.

Noi am terminat 2009 cu o crestere de 35%. Cred ca suntem peste nivelul pietei. Aces­ta este obiectivul nostru principal - sa fim peste piata, ca sa ocu­pam cat mai multa cota, ca altfel pierdem pozitia de top si rata profitabilitatii, care e cea mai mare. Am fost si in 2008 cei mai pro­fitabili. Rata de profitabilitate a companiei este pentru noi un target foarte impor­tant, e singurul instrument care ne poate dez­volta. In 2009, aceasta rata a fost in jur de 20%. Am avut in 2008 o cifra de afaceri de 31 de milioane de lei si am terminat la 42 de milioane anul 2009. Intot­dea­u­na ne-am raportat la lei, pentru ca nu suntem in competitie cu nimic in euro - noi inca­sam si platim in lei, totul e raportat in lei.

Care este ritmul de crestere a pietei?
Pe 2009, il prognozam intre 15% si 18%. Asteptam foarte mult - am urmarit concurenta si am observat o tacere aproa­pe mormantala la nivelul cifrei de afaceri si al ratelor de profit. Noi am iesit si iesim la fiecare trimestru cu indicatorii nostri economici, pentru ca ne mandrim cu ei si, in plus, e o constanta pe care o urma­rim in business - e telul nostru de a exista.

Care este motivul acestei taceri?
Probabil nu a fost cazul sa apara o discrepanta intre singurul sector care s-a dezvoltat intr-un ritm foarte mare si criza din tara. Oricum, dinamica pietei este extraordinar de mare, este o crestere natu­rala, prin falimentul siste­mu­lui public. Si atunci nu este nevoie de nicio investitie in marketing sau in promovare. Cota de piata se castiga doar din ceea ce inseamna crestere peste cresterea pietei, iar cei din top sunt foarte mobi­lizati in acest sens.

Ce cota de piata detineti in prezent?
Se vorbeste de o piata totala de 300-400 de milioane de euro. Calculul este facut relativ, prin adunarea tuturor cifrelor de afaceri pe segmentul respectiv, n-a facut-o nimeni statistic si atunci nu se poate vorbi de o cifra concreta.

Cum arata politica de investitii pentru anul in curs?
Avem o politica extraordinar de libera si de dinamica, avand in vedere ca suntem doi actionari romani, sot-sotie. Suntem singurii antreprenori care ne dezvoltam din propriul profit, neajutati de niciun fond. Anul acesta am avut patru proiecte noi - externalizarea laboratorului de la Institutul de Boli Neurovasculare, Centrul de dializa, pe care l-am inceput in ianuarie 2009, inceperea activitatii in Centrul de RMN, care a completat partea de diagnostic din business, si Centrul de litotritie.

Investitia pe 2009 a fost in jur de 3 mi­lioane de euro. Noi avem o structura foarte buna din punct de vedere mana­gerial - orice investitie o calculam intr-un „break-even point” de sase luni, dupa care trebuie sa se rentabilizeze, sa intre pe profit. Acesta este targetul nostru pe fiecare proiect. Toate centrele noastre sunt centre de profit, lucreaza indepen­dent, au bugetare independenta, astfel incat sa le urmarim profitabilitatea.

In acest moment, toate proiectele pornite sunt profitabile?
Da, absolut toate. La sase luni trebuie sa ajunga la „break-even point”, ceea ce s-a si intamplat. Avem in plan pentru 2010 cea mai importanta investitie - spitalul privat. Este o investitie de 25 de milioane de euro, un proiect mare, pe care deja l-am antamat in discutie, si suntem in stadiul de finan­tare - vom lucra cu doua banci foarte mari.

Va fi finantat integral din credite bancare?
Da, asta este varianta pe care ne-o dorim. Este un proiect foarte ambitios, este visul nostru, nu ne speriem de el, 25 de mi­lioane de euro inseamna o investitie foarte mare la nivelul pietei actuale, dar credem extraordinar de mult in proiect si nu con­sideram ca va fi o greutate pentru noi. Amplasamentul va fi in Bucuresti, lan­ga Piata Alba-Iulia, unde avem si o parte de diagnostic. Terenul exista, 25 de mi­lioane reprezinta proiectul greenfield - cons­truc­tie si tehnologie medicala. Stu­diul de feza­bilitate este terminat, proiec­tarea spita­lului este terminata, suntem in discutii aproape finale pentru finantare. Con­structia va incepe in 2010 si se va sfar­si in doi ani.

Cum arata businessul din punctul de vedere al impartirii intre clienti privati si cei prin asigurari sociale?
Ponderea e jumatate-jumatate intre partea privata si cea de asigurari de sana­tate. Tendinta pe 2009 a fost clar pe pri­vat, cresterea a fost mai mult decat dubla. S-a vazut din start ca falimentul din siste­mul public s-a intors imediat in cash-ul din privat. A fost o dinamica foarte rapida.

Litotritia este un proiect foarte bun pentru noi, de succes, am reusit sa intram in contract cu Casa de Asigurari de Sana­tate pe acest centru, iar pacientul nu pla­teste absolut nimic - e tratat intr-un sistem privat 100%, cu tehnologie moderna, si beneficiaza de decontarea integrala a procedurii. In spitale nu s-a facut nicio investitie - nu se poate face medicina in 2009 la stetoscop, e absurd, si atunci cine inves­teste? Privatul. Fondurile asigura­rilor se intorc inspre tehnologia de care benefi­ciaza pacientul.

In contextul crizei, nu exista pericolul scaderii incasarilor caselor de asigurari si, astfel, sa fie in pericol businessul dvs.?
Ar putea scadea contributia catre case­le de asigurari. Dar apare cealalta vari­anta: omul, ca sa munceasca, trebuie sa fie sa­natos. E o chestie foarte logica in ceea ce priveste businessul in sanatate. Ca sa mun­cesti, ca sa platesti ratele, ca sa intretii fa­milia, trebuie sa ai un job. Ca sa ai un job, trebuie sa fii sanatos. Ca sa fii sanatos, trebuie sa te duci la doctor. Deci pacientul va plati direct.

Ce alte proiecte de dezvoltare aveti pentru 2010?
Spitalul e cel mai complicat proiect. Mai lucram la un proiect important pen­tru noi, pe care il lansam in martie. E o investitie de 3 milioane de euro, momen­tan nu vrem sa spunem despre ce e vorba, vom fi primii, suntem deschizatori de drumuri in nise medicale. De exem­plu, acum s-au dezvoltat extraordinar de mult clinicile de apartament, tot felul de ca­binetele, specialisti. Noi trebuie sa ajun­gem la varianta la care asiguram teh­-
no­logie medicala si specialitati bazate pe investitii foarte mari in tehnologie, in aparatura. Unde e un aparat bun, vine un medic bun, pentru el e foarte important sa lucreze pe ceva care sa ii aduca posi­bilitatea sa profeseze la standardul lui. Noi mergem foarte mult pe investitii in nise, pe specialitati. Avem acest proiect foarte dificil, la care lucram de sase luni, in martie speram sa il terminam si atunci o sa fie o inaugurare destul de im­portanta.

Pe fondul acestei dezvoltari a sis­te­mului privat si al tendintelor de exod al medicilor, cum simtiti pre­siunea pe piata fortei de munca?
Este foarte mare presiunea, in special pe partea de specialitati. Aici, in centrele universitare, e usor sa iei un profesor sau un conferentiar, pentru ca ei, de obicei, nu isi pun problema sa emigreze, iar daca le oferi posibilitatea unor aparate foarte bune, pe care sa profeseze, vin. Cea mai mare tra­gedie este in tara, unde specia­listii lipsesc cu desavarsire. Exista judete intregi care nu au niciun specialist. E ceva infiorator - maternitati fara ginecologi, niste aberatii, niste ano­malii. Pleaca foar­te multi, din cauza bani­lor.

Un specialist se formeaza foarte greu, nu mai vorbim de un primar. Mai ales cei tineri, din start, nu-si mai pun problema sa-si in­te­meieze o familie aici, pleaca di­rect. Lu­crurile vor deveni din ce in ce mai presante, pe an ce trece. Asta va fi o pro­blema, dar varianta de a lua din Repu­blica Moldova e o varianta buna. Vom in­cepe sa importam specialisti.

Sunt me­dici care vin din Republica Moldova sa faca rezidentiatul aici. Ei sunt primii vi­zati de companiile private, pentru ca sunt formati aici, chiar si de la univer­sitate incepand, si prefera sa fie in Ro­mania, decat in orice alta tara. Cei din Ro­mania prefera sa se duca in UE si varianta cu Republica Moldova e una buna.

Noi avem, de exemplu, centre in Ploiesti, Sibiu, Craiova, Pitesti. In Craiova, fiind centru universitar, mai gasesti spe­cia­listi, dar in rest e greu. Pe acesti spe­cialisti ne batem cu totii, toate companiile private apeleaza la aceiasi specialisti in tara.

Formarea in continuare a oamenilor este unul din proiectele la care cu totii ne gandim. De exemplu, formarea asisten­telor pe dializa deja a inceput. E un seg­ment destul de restrans. Sa formezi o asis­tenta pe dializa este dificil. In mo­mentul in care o specializezi, in contractul respectiv ii impui un timp sa ramana in companie. Asta ar fi varianta la asistente, dar varianta la medici este cea in care se platesc pur si simplu rezidentiatele, tot cu contract. Ei iau salariile de rezidenti in spitalele unde sunt, iar cu noi incheie contracte de prestari servicii, prin care le suplimentam acel nenorocit de salariu si le asiguram un trai decent, astfel incat sa invete in perioada rezidentiatului.

In ce masura piata serviciilor me­dicale din Romania poate deveni un actor pe piata comuna a UE?
E foarte dificil. Numai in varianta in care investitiile ajung la nivelul pe care il prognozam noi - 25 de milioane ca sa ai un spital de standard european, ca sa asiguri un serviciu medical de calitate. Ce se poate oferi la ora asta este serviciul de stoma­tologie. E un serviciu pus la dispo­zitia tutu­ror pacientilor din UE, iar dife­renta e la ni­vel de pret. Ei nu au ce sa investeasca ex­tra­­ordinar de mult, pentru ca scau­nul e acelasi pes­te tot. Suntem com­petitivi pe zona de sto­ma­tologie. De altfel, se si vede. Orice om care vrea sa-si faca o „super­dantura” cal­cu­leaza cat l-ar costa in Anglia si cat l-ar costa la noi. In­vestitia e mica intr-un cabinet de sto­matologie, un scaun poate sa coste maximum 100.000 de euro. Conteaza doar mana de lucru. Dar la nivel de tehnologie medicala, e mai com­plicat. Noi, privatii, sa spunem ca ne-am dezvoltat pe segmen­tul de diagnostica, avem si noi aparatura de RMN, labora­toare, la standard occidental.

Pentru cati ani de acum incolo credeti ca oamenii cu bani din Romania se vor duce pentru operatii complicate in Austria, Franta sau Germania?
Noi prevedem ca dupa doi ani vor veni la noi. De exemplu, avem pacienti romani care vin din Spania, din Germa­nia pentru litotritie. E mai ieftin. Vin trei-patru zile, fac proce­dura si pleaca. In 2010, vom face campanii de gratuitati din doua in doua luni pe cate o specialitate, astfel incat pacientii sa con­stientizeze ca se pot face lucruri la stan­dard foarte bun, cu costuri foarte mici.

Cariera Georgeta Serban

• 1995 - absolventa a Universitatii Politehnice Bucuresti
• 1995-2001 - Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” - sef serviciu social, manager al complexului studentesc
• 2003 - doctorat in Economie la Academia de Studii Economice - Bucuresti
• din 2000 - actionar si director general al Gral Medical