Incetarea activitatii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), aflata in discutie in aceste zile, nu adu­ce, asa cum ne lasa guvernantii sa cre­dem, vreo eco­no­mie la bugetul din 2010. Dim­potriva, lista pierderilor este de doua ori mai lunga decat cea a castigurilor. Iar daca este sa ne raportam strict la bani, o astfel de de­cizie costa nici mai mult, nici mai putin de noua milioane de euro. Suma include numai salariile com­pen­sa­torii pe care cei 420 de angajati ai institutiei ar trebui sa le incaseze in cazul concedierii. Este vor­ba de cate 10 salarii compensatorii pentru fiecare angajat in parte, asa cum prevede contractul colectiv de munca. Chiar daca fon­dul de salarii al AVAS este „secret de stat”, ne­fiind de gasit pe nicaieri, surse oficiale din ca­drul Autoritatii ne-au declarat ca acesta se ci­freaza la 3,8 milioane de lei lunar.

Un calcul simplu arata ca, pentru achitarea tuturor salariilor compen­satorii, Secretariatul General al Guver­nului (SGG) in subordinea caruia se afla de putin timp AVAS va trebui sa scoata din conturi 38 de milioane de lei, respectiv noua milioane de euro, adica 16% din bugetul total al acestei institutii.

Suma care nu stim daca a fost sau nu inclusa pe lista cheltuielilor din 2010, din moment ce AVAS nu are inca un buget pentru anul in curs.

„Dupa aprobarea bugetului SGG, se va proceda la repar­tizarea acestuia pe ordonatori, iar bugetul de venituri si cheltuieli aferent activitatii de privatizare si de valorificare a activelor statului se va aproba prin hotarare a guvernului”, este raspunsul pe care l-am primit de la Secretariatul General. Nu este pentru prima oara cand statul plateste sume uriase pentru concedierile de la AVAS. Anul trecut, reducerea cu 20%, respectiv dispo­ni­bilizarea a 120 de oameni, a costat bugetul 2,5 milioane de euro. Si asta pentru ca, cu putin timp inainte de a-si da demisia, fostul presedinte Teodor Atanasiu a vrut sa se asigure ca salariatii care vor parasi institutia, multi dintre ei adusi chiar de el, o vor face pe bani grei. Motiv pentru care a majorat numarul salariilor compensatorii acordate de la 4 la 10. 

Dincolo de pagubele de ordin material, curiozitatea este legata de cine va prelua plata despagubirilor catre deponentii FNI, datoria la acest moment fiind de aproximativ 250 de milioane de euro. Si cum achitarea acestor sume este considerata o prioritate, ramane de vazut care minister sau autoritate va risca sa aiba conturile blocate pana la plata integrala. Aceasta pentru ca, in decursul lui 2009, conturile AVAS au fost mai tot timpul blocate, iar toate sumele disponibile au fost directionate spre aceste plati.

In plus, AVAS are in prezent aproximativ 34.000 de debitori, dintr-un total de 72.000 preluati. Monitorizeaza postprivatizarea in cazul a 10.000 de contracte, din care unele de mare calibru gen BCR, Ford sau Petrom, multe dintre acestea cu termene finale in inter­valul 2015-2020. Totodata, AVAS repre­zinta statul in aproape 19.000 de procese comerciale, sumele pe care AVAS le-ar putea recupera pe cale juridica totalizand 4,18 miliarde de lei, 14,1 milioane de euro si 274,2 milioane de dolari. Totodata, AVAS ar putea fi obligata, in baza unor hotarari judeca­toresti, la plata a 220,89 milioane de lei, 82,1 milioane de euro si 46,7 milioane de dolari.

In ceea ce priveste privatizarile, porto­foliul actual include 807 societati comer­ciale, din care aproximativ 400 sunt privatizabile. In 2009, AVAS a lansat la pri­va­tizare 24 de societati din care a reusit sa ins­traineze numai cinci.