Intr-un an in care bancile au blocat creditarea, veniturile bugetare sunt in scadere, iar fondurile de la autoritatile centrale au venit foarte greu, proiectele europene au putut reprezenta o supapa pentru primariile din intreaga tara. Unele municipalitati au continuat investitiile chiar si intr-un an marcat de recesiune. Altele, precum municipalitatea ieseana, au fost prinse in offside de Uniunea Europeana, cu proiecte care nu au corespuns criteriilor impuse de forurile europene.

Cu venituri bugetare sub estimari si fara sprijin din partea autoritatilor cen­trale, primariile din tara au cautat sal­varea in atragerea de fonduri europene. Unele au reusit, altele au fost obligate sa inghete investitiile si sa le amane pentru anii urmatori.

Iasiul este unul dintre orasele care a avut privilegiul de a fi declarat pol na­tional de crestere. Noul statut se traduce in bani prin cele 114 milioane de euro, fonduri pentru proiecte care sa asigure dezvoltarea intregii regiuni nord-est. Oficialii din cadrul Primariei Iasi au redactat insa planuri care vizeaza numai municipiul si care nu sprijina cu nimic orasele-satelit din zona. Pentru a salva 100 de milioane de euro, sefii orasului trebuie sa vina cu idei care sa sprijine dezvoltarea intregii entitati.

Primarul municipiului Iasi, Gheor­ghe Nichita, a anuntat ca institutia pe care o conduce a depus la Ministerul Dez­voltarii Regionale si Locuintei (MDRL) cele opt proiecte incluse in Pla­nul In­tegrat de Dezvoltare a Polului de Cres­tere Iasi (PIDPC) in vederea finan­tarii acestora. Iasiul a fost primul oras care a finalizat documentatia pentru toate cele opt proiecte, numai ca o parte dintre aces­tea trebuie regandite pentru a cores­punde cerintelor Uniunii Europe­ne.

Edi­lul-sef al Iasiului a spus ca in luna martie Comisia Europeana va analiza din nou stadiul proiectelor incluse in Pla­nul In­tegrat de Dezvoltare a Polului de Cres­tere Iasi. „Polul de crestere tre­buie sa aiba mai multe componente, pentru a avea efecte asupra intregii re­giuni. Vom fi din nou analizati de Co­misia Euro­pea­na in luna martie a anului viitor. Dorim ca acest PIDPC sa aiba o influenta re­gionala, pentru a putea pro­mova pro­iec­tele de infra­structura”, a mentionat Gheorghe Nichita. Fara aces­te proiecte si doar cu investitii in infra­structura din muni­cipiu, Iasiul risca sa piarda o parte din suma alocata, de 114 mili­oane de euro fonduri neram­bursabile.

Planul Integrat de Dezvoltare a Po­lului de Crestere (PIDPC) Iasi va trebui regandit, pentru a putea indeplini toate cerintele Uniunii Europene. „Iasiul, ca pol de crestere, trebuie sa exercite o in­fluenta economica la nivelul intregii regiuni. Si asta pentru ca nu putem avea doar proiecte pentru dezvoltarea urba­na. Iata de ce vom relua discutiile cu ONG-urile, IMM-urile, Camera de Co­mert si universitatile iesene pentru a iden­tifica proiecte care sa duca la dez­voltarea Zonei Metropolitane. Pe langa cele opt proiecte prioritare pentru care exista finantare pe Axa I de dezvoltare, trebuie sa gasim sprijin pentru dez­vol­tarea Aeroportului International Iasi, a soselei ocolitoare si chiar a Autostrazii Est-Vest”, a precizat Gheorghe Nichita.

Cu toate acestea, pentru o parte din­tre proiecte se va putea incepe fi­nan­tarea. „In prezenta reprezentantilor de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei si a celor de la Uniunea Euro­peana, Iasiul a depus cele opt proiecte din cadrul Planului Integrat de Dezvol­tare a Polului de Crestere. In curand, vom avea un raspuns in legatura cu pri­mul din cele opt proiecte depuse, respec­tiv cel care se refera la realizarea pasa­jului Octav Bancila, in valoare de 20 de milioane de euro, care are o durata de executie de 36 de luni”, a afirmat Nichita.

O noua strategie

Pentru a se incadra in cerintele im­puse de Comisia Europeana, Primaria Iasi are doua variante. Fie realizeaza noi proiecte de dezvoltare regionala, pentru care sa caute surse de finantare, altele decat Axa I din Programul Operational Regional, fie inlocuieste unul dintre cele opt proiecte din PIDPC cu unele noi, ca­re sa corespunda criteriilor UE. Prac­tic, va trebui sa faca loc intre cele opt prio­ritati la unul sau mai multe proiecte pen­tru a demonstra cu investitii rolul de dezvoltare regionala pe care si l-a asumat municipiul.

Potrivit reprezentantilor Uniunii Eu­ro­pene, proiectele de dezvoltare regio­nala trebuie sa abordeze teme precum turismul, valorificarea resurselor din me­diul rural, crearea de parteneriate cu centrele de cercetare si inventica pentru a dezvolta incubatoare de afaceri in do­menii profitabile.

Pana in luna martie insa, munici­palitatea este in grafic. Sefii primariei sustin ca in curand vor depune la Agen­tia Regionala de Dezvoltare Nord-Est primul proiect din PIDPC. Proiectul de realizare a pasarelei Octav Bancila si mo­dernizarea a noua strazi a fost evaluat la 20 de milioane de euro si are o durata estimata de executie de 36 de luni. Au­togara, modernizarea mai multor strazi, un pasaj subteran, regenerarea urbana a zonei istorice a Iasiului sunt proiecte prioritare in acest moment pentru a ob­tine finantare pe Axa I din Programul Operational Regional. In PIDPC sunt cuprinse acum 55 de proiecte, cu o va­loare totala de 780 de milioane de euro.

Rolul polilor de dezvoltare regionala

In luna august a anului trecut, Gu­ver­nul a desemnat sapte principale orase din tara drept poli de dezvoltare regionala, ceea ce inseamna ca ele vor constitui o ciuperca pentru dezvoltarea altor localitati mai mici, aflate in peri­metrul lor geografic. Este vorba despre 7 plus 1 „poli regionali”, care vor avea aron­dati 10-11-12 „poli regionali de cres­tere economica” (orase cu populatia de peste 10.000 de locuitori), care pot acce­sa fonduri europene de dezvoltare.

In no­ta de fundamentare a actului nor­mativ se arata ca investitiile efectuate prin pro­gra­mele cu finantare comuni­tara vor fi directionate cu prio­ri­ta­te in aria marilor orase din cele 7 regiu­ni de dezvoltare, exclu­zand zona Bucuresti - Ilfov, pentru a permite accesarea in tota­litate a fondurilor UE si mic­sorarea di­ferentei din­tre Capitala si restul tarii. „Se vor sprijini po­lii nationali de crestere di­namici, ca­re au ca­pa­ci­tatea de a in­duce o cres­tere economica ra­pi­da, crearea lo­cu­rilor de munca, im­pul­sionarea pro­duc­ti­vitatii si care ira­diaza dezvoltare in orasele mici si mijlocii, precum si in zo­nele ru­rale adiacente, con­tribuind astfel la dez­voltarea intregii regiuni”, se arata in nota explicativa a hotararii de guvern.

Salvati de proiecte europene

Primaria Iasi nu este singura din re­giune care a incercat sa realizeze inves­titii prin proiecte europene in anul 2009. Chiar daca nu de aceeasi anvergura, sefii municipalitatilor din regiunea de nord-est a tarii au castigat proiecte europene, majoritatea pentru infrastructura. „In 2009, ne-am concentrat pe absorbtia fon­durilor europene si am reusit sa sem­nam patru contracte noi, in valoare to­­tala de aproximativ 30 de milioane de euro. In anul urmator obiectivul nostru prioritar este atragerea de noi fonduri europene, iar din bugetul local vom in­cerca sa realizam investitiile pentru intretinerea strazilor sau iluminatul public”, a spus viceprimarul din Piatra Neamt, Dragos Chitic.

La Botosani, prin proiectele europene primaria a atras 7,6 milioane de euro pentru reabilitarea Cen­trului vechi al orasului, peste 10 mi­lioane de euro pentru modernizarea stra­zilor si aproape doua milioane de euro pentru modernizarea ambulato­ru­lui de specialitate de la Spitalul „Sf. Gheorghe” si s-a inceput reabilitarea par­cului „Mihai Eminescu”. „Au fost bani pentru toate, nu a fost o problema cu fi­nantarea, banii au venit in transe si chiar in avans uneori”, a precizat pri­marul Ca­talin Flutur. Mai greu a fost la Consiliul Judetean, care a depus zeci de proiecte si doar cateva au primit finantare. Este vorba de re­abilitarea Spi­ta­lului Judetean „Ma­vro­­mati” si de realizarea Comple­­xu­lui Monahal Co­sula.

Tot­odata, con­du­cerea Consiliului Ju­detean (CJ) s-a bucurat in acest an de aprobarea unui pro­iect in valoare de trei milioane de euro pentru reabilitarea Casei Ventura. „Lucrarile au demarat in toamna acestui an. Dupa reabilitare, in cladire va func­tiona, pe linga Scoala Populara de Arta, si Muzeul Etnografic”, a spus prese­dintele CJ Botosani, Mihai Tabuleac. Alti bani au venit si pentru drumuri, refa­cerea unor portiuni de citiva kilometri fiind dusa la bun sfirsit la finele lunii noiembrie.