Bradley Birkenfeld este un fel de tap ispasitor in afacerea UBS? Fostul angajat american al bancii elvetiene da de inteles ca da. Pen­tru ca din toata aceasta po­ves­te care pune sub semnul intrebarii secretul bancar in Elvetia, Birkenfeld este singurul care va intra dupa gratii. Exprimandu-se pentru prima data in cadrul unei emisiuni pe canalul de televiziune CBS, el a de­nun­tat soarta rezervata de autoritatile SUA.

Bradley Birkenfeld a fost condamnat in august anul trecut la trei ani si patru luni de inchisoare, dupa ce a pledat vi­no­vat de incitare la frauda fiscala. Dupa ce a petrecut mai multe luni in arest la domiciliu, cu bratara speciala pe picior pentru a-i fi depistate deplasarile, el va intra dupa gratii pe 8 ianuarie. Adica la sfarsitul acestei saptamani. In interviul de duminica seara, Bradley nu si-a as­cuns indignarea pentru hotararea partii americane. „Sunt pedepsit pe nedrept”, a afir­­mat el, amintind ca a dezvaluit Fis­cu­lui american numele a 19.000 de clienti UBS care, spune fostul bancher, ar fi investit aproximativ 13,5 miliarde de euro.

Fara calcule pripite

Dar potrivit unuia dintre avocatii intervievati de CBS, Birkenfeld poate ajunge foarte bogat dupa ispasirea pe­dep­sei privative de libertate. Cum? Din recompensa pentru denunturile sale. Ras­plata care s-ar putea ridica pana la 30% din sumele recuperate de Fisc, asa cum prevede, de altfel, legislatia Statelor Unite. Cat inseamna asta, nimeni nu s-a gra­bit sa calculeze sau macar sa spe­cu­le­ze.

Oricum, procurorii insarcinati cu an­­­che­ta au declarat ca organele de resort si-au propus sa recupereze mai multe miliarde de dolari. La capatul mai mul­tor luni de aprige negocieri intre Washing­ton si Berna, UBS a fost de acord sa transmita Fiscului american nu­mele a 4.450 de per­soane suspectate de frauda fiscala in SUA.

Un misterios om de afaceri

In acest context, se ridica fireasca intrebare: de ce a fost condamnat Bir­ken­feld? Raspunsul este foarte simplu: pentru ca a omis sa ofere detalii necesare des­pre unul dintre cei mai importanti clienti ai sai - omul de afaceri canadian Igor Olinicoff, specialist in imobiliare. Birkenfeld l-a ajutat pe acesta sa vanda in Elvetia si in Liechtenstein active in valoare de 200 de milioane de dolari. In direct pe postul CBS, fostul angajat al UBS a explicat ca l-a pus pe Olinicoff in contact cu „un consultant” specializat in crearea de so­cie­tati-paravan, care permit disi­mularea adevaratei identitati a titularilor de con­turi. Unul dintre procurorii contactati de CBS, Thomas Pirelli, a explicat, de altfel, ca, daca Birkenfeld „ar fi fost cinstit in totalitate, oferindu-ne toate amanuntele legate de Olinicoff inca din vara lui 2007”, astazi nu ar fi avut probleme cu justitia.

Efecte si consecinte

Solicitat sa comenteze cele mai sen­si­bile dintre informatiile livrate Fiscului american, Bradley a raspuns: „Le-a dat nume ale clientilor si sumele gestionate de americani in Elvetia”. Potrivit afir­ma­tiilor lui, 90% dintre clientii lui au apelat la serviciile UBS exclusiv pentru a scapa de fisc. Pe fondul acestor revelatii, sase dintre fostii clienti ai UBS si-au re­cu­nos­cut vinovatia. Si toti au obtinut pedepse cu suspendare. Fotul sef al departamen­tului de gestionare a averilor clientilor americani, Martin Liechti, a fost retinut patru luni la Miami, apoi pus in libertate in cea mai mare discretie.

Nimic obligatoriu

Pe acest fundal, presa elvetiana se in­tre­ba ieri daca secretul bancar, care ga­ran­ta clientilor bancilor locale ca toate informatiile care ii vizeaza vor ramane confidentiale, mai exista, in realitate? Deo­camdata, da. Mingea se afla acum in terenul Parlamentului de la Berna, care ar trebui sa transeze aceasta chestiune. La randul ei, populatia poate fi solicitata sa se pronunte in cadrul unui re­fe­ren­dum in legatura cu unul dintre acor­du­rile de dubla impunere convenite de El­vetia cu mai multe state. Oricum, su­bli­nia Henri Torrione, profesor la Uni­ver­sitatea din Fribourg, „marea ma­­joritate a acestor documente sunt destul de evazive in exprimare, fiind frecvent folosite formule precum «este posibil», «este de preferat». Altfel spus, nimic nu este batut in cuie si nimeni nu obliga pe nimeni”.

AFACEREA UBS

Februarie. Banca este autorizata de autoritatile elvetiene sa dezvaluie Statelor Unite identitatea a 255 de clienti pe care institutia i-a ajutat sa scape de Fiscul american. UBS este obligata sa verse o amenda de 780 de milioane de dolari.

Martie. Sub presiunea OECD, Guvernul elvetian anunta ca a decis sa simplifice secretul bancar, sa renegocieze prevederile conventiei privind dubla impunere si sa aplice standardele promovate de organizatie in materie de schimb de informatii.

Aprilie. G20 include Elvetia pe lista gri a paradisurilor fiscale dispuse sa depuna eforturi in domeniul schimbului de informatii.

August. Elvetia si SUA ajung la un acord administrativ vizand aproximativ 4.450 de conturi si 4.200 de clienti ai UBS.
Septembrie. Dupa ce a semnat 12 conventii privind extinderea dublei impuneri, Elvetia este taiata de pe lista gri a OECD.