La 1 decembrie, primii 42 de kilometri de autostrada s-au deschis cu fast si pompa. Pentru o buna parte dintre ardeleni nu mai era o necunoscuta Autostrada Transilvania pentru ca, inainte de a fi deschisa oficial, o foloseau ca scurtatura pentru a evita tot mai desele ambuteiaje de pe DN 1, celebrul drum Turda-Cluj. Odata lansata, autostrada a devenit loc de promenada nu doar pentru excentrici indragostiti de viteza, dar si pentru ciobani si oile lor.

„Numa’ buna! S-apoi uaile mele di ce n-ar mere pa drum? Ca doara ma vad soferii! Ajung si io mai oblu!“, protes­teaza baciul Neculai. A fost unul dintre „primii utilizatori“ ai Autostrazii Tran­sil­­vania dupa deschiderea acesteia. Intr-o noapte, la crapatul zorilor, isi cobora tur­ma spre staul si nu intelegea de ce lu­mea era nervoasa trecand pe langa el. „Amu’ nici p-aci nu mai e voie. De cativa scumpi de ani nici pe Turda-Cluj nu ne-or mai lasat. No, da’ ce daca-i otostrada? Tat drum ii si nu sa duc uaile cum apu­ca, marg numa’ pa drum si nu sa-pras­tie“, spune omul. Fata in fata cu amenda povestea se schimba, n-a stiut ca e deja data in folosinta si ca nu e voie.

Pentru el, intre drum si autostrada nu e nicio diferenta. Si de n-ar fi amenda, nici nu l-ar interesa. Singurul sau obiectiv e sa-si vada de mioarele lui. „O sa iasa la Bors, spre unguri. Si-o sa fie ca si aici peste tot. Oamenii or sa invete de frica sa nu faca prostii pe autostrada. Cat lucram pe san­tierul de la Turda ne certam cu tiganii sa nu vina pe unde ii apuca. Faceau raliuri cu caii si cu caru­tele mai ales noaptea. Veneau si la furat“, spune Ion Terek, un fost muncitor la tron­sonul de la Turda al Autostrazii Transilvania.

Munca zi si noapte, „ca mai inainte“

In lunile septembrie-noiembrie oa­me­nii angajati de compania Bechtel au lucrat zi si noapte, in trei schimburi. „Ca pa vremea lu’ Impuscatu’. Ca mai ina­inte, ca inainte era mai bine“, rade Vasile Demesan, un alt muncitor pe santierele Autostrazii Transilvania. El povesteste ca nu de putine ori abia aveau timp sa ma­nance pe fuga. Sefii de santier le re­aminteau cat puteau de des: „Vine iar Berceanu si cu Boc. Hai la munca, nu la intins mana. Da’ eram si noi oameni.

Doar pe vremea lu’ Ceausescu la Canal si la Casa Poporului am mai tras asa ca hotii de cai“, spune Vasile Demesan. Oa­menii, angajati de cele mai multe ori ai subcontractorilor Bechtel, dormeau prin satele vecine, in case inchiriate de com­panii. Erau adusi din toata Transilvania. „Io mi-s din Sighii. Dupa ce-om gata aci ne-om muta mai spre casa. Si mi-o fi si mie mai usor. Nu mi-am mai vazut ne­vasta si copiii de doua luni. Am lucrat si sambetele si duminicile, non-stop.

Da’ pentru bani ce nu face omu’? Ne-or zis ca ne muta cu santieru’ dupa ce ter­minam aici. Noi nu­mai ce mon­tam bor­du- rile. Da’ am auzit ca daca se schimba iar Guvernu’, iar n-om mai avea de lucru si ne-or da afara. Apoi nici asta nu e treaba“, se plange Vasile Temesan. Are pes­te 50 de ani si mainile tradeaza o munca grea, de o viata intreaga. A lucrat si in Israel pe santierele Tel Avivului. S-a intors din dor de casa si de ai lui. Dar ii pare rau.

„Aici ii criza prostului care isi pierde singur straita. E doar criza lenesilor. In Israel nu-i nicio criza. Da’ oamenii muncesc. Aici nici ce se mai poate face nu se mai face, da’ la bani toti se duc sa ia si sa ceara“, spune cu naduf Temesan.

Costuri

Abia lansata, autostrada a devenit pista de raliuri. Internetul deja musteste de excentrici care s-au filmat gonind cu viteze uluitoare de 200 km la ora pe cei 40 si un pic de kilometri finalizati. Autoritatile spun ca incearca sa-i prinda. Printre putinele certitudini una se resimte: traficul care incarca orasul Cluj-Napoca s-a diminuat cu pana la 30%, potrivit autoritatilor rutiere clujene. Cel putin traficul greu nu mai forteaza intrarea in oras dinspre Turda.

Pe de alta parte, abia finalizate lucrarile, au si aparut zvo­nurile si spaimele: 2.000 de mun­citori ar urma sa intre in somaj in curand. Agen­tia Ju­de­teana pentru Ocuparea Fortei de Munca ameninta nu doar compania Bechtel, ci si sindicatele, spun oficialii Agentiei. Mai mult, AJOFM Cluj sustine ca dispo­ni­bilizarea unui asemenea numar de per­soane incarca bugetul asigurarilor de somaj, „care si asa este intr-un anumit deficit. Ii anun­tam pe liderii sindicatelor «Familia» si Cartel Alfa, dar si con­du­cerea Bechtel ca inche­ierea de contracte pe perioada determi­nata este in afara legii“, a precizat Daniel Don, directorul AJOFM Cluj.

Si asta in conditiile in care com­pania Bechtel spune ca aceste 2.000 de contracte incheiate pe o perioada de­ter­minata sunt scadente in aceasta luna. Pana acum, cei 42 de kilometri de autostrada au costat 423 de milioane de euro, iar inaugurarea lucrarilor s-a facut in anul 2004. 

Autostrada ar urma sa masoare 415 kilometri, cu doua benzi pe sens, 58 de pasaje, 16 noduri rutiere si 94 de pasarele. Costurile initiale estimate pentru autostrada Brasov-Bors erau de 2,4 miliarde de euro. Estimari recente spun ca aceste costuri ar putea fi duble pana la finalizarea tuturor lucrarilor si ar putea ajun­ge la peste cinci miliarde de euro, facand din Autostrada Transilvania una dintre cele mai scumpe auto­strazi ale Europei.

Calitatea lucra­rilor este una foarte buna, cu toate ca, de-a lungul timpului, an­gajati „anonimi” s-au plans mereu ca materialele folosite sunt diminuate cantitativ, s-au plans de calitatea lucrarilor, insa doar intr-un singur caz controalele au dat dreptate acestor plangeri, la inceputul aces­tui an, iar neregulile vizau calitatea betonului folosit. Constructorii sunt compania americana Bechtel si partenerul sau Enka Insaat ve Sanayi din Turcia. Ambii au folosit subcontractori companii romanesti.