Banii pe care tara noastra i-a pri­mit de la FMI, Comisia Euro­pea­na si Banca Mondiala au ajutat la men­ti­nerea unui nivel rezonabil al cursului de schimb, dar au con­tri­buit si la majorarea deficitului bu­getar. Lucian Croitoru considera ca, fara im­pru­muturile externe, Executivul ar fi trebuit sa adopte reforme reale inca din acest an, iar deficitul bugetar ar fi fost mai mic decat cel din prezent.

Deficitul bugetar inregistrat in 2009 ar fi fost mai mic daca Romania nu incheia acordul de imprumut cu Fondul Monetar Inter­national (FMI), a declarat ieri Lucian Croitoru, consilierul personal al guverna­to­rului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in cadrul unui seminar organizat la Sinaia. Astfel, daca nu ar fi beneficiat de banii veniti de la Fond, Guvernul Boc ar fi fost obligat, din cauza lipsei fondurilor, sa ia masuri reale de reducere a aparatului pu­blic. Altfel, ar fi fost imposibil de sus­tinut cheltuielile bugetare. In acest fel, situa­tia economica dificila din 2009 ar fi fost suportata si de sectorul public, nu doar de cel privat, asa cum se intampla in prezent. Croitoru a precizat ca opiniile exprimate sunt personale si nu reprezinta BNR. In primele zece luni ale acestui an, cheltuielile bugetare totale s-au majorat cu 8,7%, pana la 156,55 miliarde de lei. Asta pen­tru ca valoarea cheltuielilor cu perso­na­lul din primele 10 luni (39,3 miliarde de lei) este cu 40% mai mare decat cea din perioada similara a anului precendent, iar platile pentru dobanzi au crescut cu aproape 60%, ajungand la 5,33 miliarde de lei. In plus, si pentru asistenta sociala Gu­vernul a alocat cu 24% mai multi bani decat in 2008. Astfel, in primele 10 luni, cheltuielile pentru asistenta sociala au cumulat 52,83 miliarde de lei.

Pretul greselilor din anii trecuti

In ceea ce priveste sustinerea finan­ciara a economiei de catre autoritatile de la Bucuresti, Lucian Croitoru a declarat ca politica eminamente prociclica a Guvern­u­lui Tariceanu, caracterizata de un nivel foarte mare al cheltuielilor publice si de un deficit bugetar de aproximativ 5% din Produsul Intern Brut (PIB) in 2008, a fost echi­valenta cu ,,dezarmarea armatei ina­intea razboiului”. La finele anului 2008, cheltuielile bugetare s-au ridicat la 189 de miliarde de lei (36,9% din PIB), in timp ce veni­turile au fost de numai 164 de mili­ar­de de lei (32% din PIB).

Lucian Croitoru a subliniat ca nu a existat o vointa suficient de puternica din partea guvernantilor pentru mentinerea unei politici fiscale coerente. Iar politica fis­cala defectuoasa a condus la im­po­sibilitatea Executivului de a interveni in 2009 pentru sustinerea economiei na­tio­nale prin stimuli fiscali. Mai mult decat atat, consilierul guvernatorului BNR a ada­ugat ca nu exista nicio garantie ca banii primiti de autoritatile romane de la FMI nu vor fi utilizati pentru plata pen­siilor si a salariilor.

Totusi, acordul cu FMI a fost necesar in opinia lui Lucian Croitoru, in pofida as­pec­telor mai putin favorabile pe care le-a implicat. Astfel, in absenta imprumutului pri­mit de la institutia financiara inter­na­tio­n­ala, Romania nu ar fi reusit, pe fondul adancii recesiuni economice, sa mentina cursul de schimb al monedei nationale la un nivel dezirabil, iar leul s-ar fi putut de­valoriza pana in jurul valorii de sase lei pen­tru un euro.