Cum arata un scenariu negativ? Alegeri anticipate si transe de la FMI amanate dupa luna martie - factori care ar putea duce la o de­pre­ciere accentuata a cursului de schimb. Dupa ce au emis rapoarte in care mizau pe aprecierea leului, acum strainii spun ca sunt atenti la scena politica roma­neasca si se asteapta la noi stiri negative.

Volatilitatea din piata valutara inter­ban­cara s-ar putea amplifica in zilele urma­toare. Imediat dupa aflarea rezulta­tu­lui alegerilor prezidentiale, piata fi­nan­ciara a avut o reactie negativa. Cursul de schimb a urcat peste 4,24 lei/euro, mo­ment in care jucatorii din piata inter­ban­cara spun ca ar fi intervenit banca centrala pentru a opri deprecierea.

Acum, analistii economici spun ca alegerile anticipate ar putea duce cursul de  schimb pana la 4,5-4,6 lei/euro. Asta pen­tru ca investitorii straini erau pozi­tio­nati pentru o victorie a lui Mircea Geoana si investirea rapida a unui guvern.

Perspective pentru depreciere

Economistii Danske Bank - cea mai mare institutie din Danemarca, prezenta si pe pietele financiare romanesti - spun ca adancirea crizei politice va aduce noi presiuni de depreciere a leului romanesc. Ieri, Banca Nationala a anuntat o rata de referinta de 4,2249 lei/euro, in crestere cu 1,08 bani peste cursul de la inceputul sap­tamanii. Mai mult, la inceputul sedintei de tranzactionare, euro era cotat la apro­xi­ma­tiv 4,23 lei. Dealerii din piata interbancara spun ca evolutia monedei nationale pare sa fie influentata de banca centrala. „Alt­fel,  cursul de schimb ar fi fost de 4,30 lei/eu­ro sau chiar mai sus”, a precizat un dealer.

Totodata, analistii ING Bank subliniaza faptul ca daca s-ar adeveri scenariul alege­ri­l­or anticipate, atunci „ar putea avea loc o depreciere pronuntata a leului - avansul cursului de schimb peste 4,5-4,6 lei/euro - si intarzieri ale  transelor de la Fondul Mo­netar International dincolo de  martie 2010”.

Totusi, „tinand cont de comen­ta­rii­le recente ale politicienilor, acest scenariu are o probabilitate mai redusa decat for­ma­­rea unui guvern minoritar sau a unei aliante”, se arata intr-o analiza ING. Banca noteaza ca scenariul investirii rapide a unui guvern „nu este cel mai probabil” si anticipeaza o posibila formare a unui executiv in ianuarie. „Acest lucru inseam­na ca volatilitatea de pe pietele financiare are sanse mari sa persiste, exercitand pre­siu­ni in sens ascendent atat pe curs, cat si pe dobanzi. In plus, odata ce negocierile cu FMI vor incepe, am putea remarca noi pre­siuni asupra leului din moment ce Fon­dul va cere, cel mai probabil, imple­mentarea unor masuri dure si realiste”.

ING estimeaza ca deficitul bugetar cash ar putea ramane in limitele convenite cu FMI (7,3% din PIB), insa ca deficitul bugetar ESA95 ar putea fi cu mult mai ridicat, de cel putin 9% din PIB, determinand FMI sa ceara masuri dure dincolo de cele deja cunoscute. „Altfel, credibilitatea FMI ar putea fi afectata”, apreciaza ING. Astfel, banca centrala nu poate sta deoparte si vor fi, probabil, mai multe interventii pe piata spot pentru apararea leului, ceea ce inseamna ca dobanzile ar putea fi majorate, anticipeaza analistii bancii. Totusi, ING nu prevede „interventii agresive” si estimeaza un curs de 4,3 lei pe euro pe termen scurt, respec­tiv 4,35 lei/euro la sfarsitul anului.

BNR: Politica monetara ar trebui sa reziste daca ar aparea presiuni puternice de apreciere a leului

Politica monetara ar trebui sa reziste daca ar aparea unele presiuni puternice de apreciere a leului, chiar daca ajuta pe termen scurt la tem­pe­rarea inflatiei, considera Valentin Lazea, eco­no­mist- sef al BNR. „De la punctul in care ne aflam cu rata de schimb, daca s-ar manifesta presiuni pu­ter­nice de apreciere, ar trebui sa li se reziste, chiar daca nelasarea leului mai apreciat ar ajuta pe partea de inflatie. Am mai trecut o data prin aceasta situatie (...). Aprecierea leului ajuta pe ter­men scurt, dar s-a dovedit ca situatia este usor re­ver­sibila”, a spus Lazea. Acesta a precizat ca opi­niile exprimate sunt personale si nu reprezinta BNR.