De aproximativ doi ani, populatia planetei Pamant se confrunta cu riscul major al declan­sarii pandemiei datorate unui virus de tip nou, cel al gripei asa-zis „porcine”. Incet, incet, por­nind de prin Mexic si SUA, trecand prin Spania si Ucraina, virusul respectiv si-a intins aria de manifestare si catre Romania, declansand te­meri ca se va amplifica pe meleagurile mioritice pana la un nivel la care sa ne dea frisoane tuturor. Dupa declaratii mai mult sau mai putin alarmiste, autoritatile (oarecum provizorii sau chiar expirate) de la Bucuresti au reusit sa ajunga in stadiul in care un vaccin poate incepe sa fie inoculat populatiei. O stire de ultima ora ne spune ca a scazut numarul imbolnavirilor cu noul virus. Deci, dupa valuri de emotie si multa vorbarie, s-ar putea ca Romania sa scape de noua gripa fara ca autoritatile sa fi reusit sa faca ceva in acest sens. Dar cum stam cu gripa „economica”. Dupa ce virusul „AIG, Lehman Brothers&Madoff” a infestat America, iar clona sa islandezo-britanica „RBS&Co” grefata pe tulpina „SG” a necesitat un „vaccin” de sute de miliarde de euro din bugetele principalelor tari europene, toata Europa Centrala si de Est a inceput sa stranute. Acum un an, la fel ca si virusul gripei porcine, cel al gripei „economico-financiare” parea foarte departe si nu credeam ca ne va afecta foarte tare, in cazul putin proba­bil ca va ajunge pe meleagurile noastre. Odata ce anul 2009 ne-a adus, pas cu pas, gripa por­cina, economia romaneasca a inceput si ea sa aiba frisoane, astfel incat am inceput sa strigam disperati dupa medicamente de la FMI si de la UE. Am neglijat, in schimb, sa intreprindem ce ne era in putere pentru a ne intari organismul, ba, mai mult, am facut tot ceea ce se putea pen­tru a mari riscul de imbolnavire. In loc sa dam „vitamine” sectorului privat, am aplicat trata­mentul medieval al „luarii de sange” si inca in mod repetat: blocarea creditarii catre sectorul privat, impozitul forfetar, mentinerea unei politici monetare restrictive, absorbirea tuturor resur­se­lor financiare de catre Trezorerie si o debandada crescanda in sistemul administrativ.

Pe plan international, gripa „economica” pare ca incepe sa treaca: in SUA, indicele Dow Jones atinge nivelul cel mai ridicat din ultimele 14 luni, Japo­nia si Germania, „locomotivele” manufacturiere ale lumii, par sa fi iesit din recesiune, cresterea economica a Chinei este in continuare vigu­roasa, iar dolarul slab si preturile oarecum corectate ale materiilor prime nu fac decat sa ajute la ajustarea deficitelor americane, factor major de risc pentru economia mondiala. Pe de alta parte, guvernele lumii dezvoltate, chiar daca nu au gasit cel mai potrivit vaccin pentru a pre­veni riscul de noi imbolnaviri, par sa stap­a­neasca destul de bine metodele de limitare a efectelor bolii. Boala care, pentru organismele slabite, poate fi mortala. Romania a avut si ea parte de cateva decese din cauza gripei porcine, dar „decesul” a sute de mii de firme mici si intreprinzatori privati poate avea efecte deosebit de grave pentru un organism economic atat de fragil cum este cel al tarii noastre. Romania nu este pregatita sa faca fata unui nivel ridicat al somajului, unei inflatii marite si unor restante generalizate la plata ratelor scadente la cre­di­tele bancare, chiar daca are rezerve mult peste nivelul din anii ’90. Piata financiara romaneasca este fragila, chiar daca exista doua burse,  BVB si Sibex, si s-a vazut foarte clar acest lucru saptamana trecuta, cand ne-au luat frisoanele vazand ca „Dubai World” tuseste.

O serie de analisti de la agentii de rating si de la institutii financiare de prestigiu s-au grabit chiar sa afirme ca Romania este printre tarile cele mai vulnerabile la un nou soc financiar care s-ar putea declansa ca urmare a dificultatilor financiare din Dubai. De ce? Nu pentru ca ar exista vreo legatura.

Investitorii si bancile care au mari expuneri fata de „Dubai World” nu sunt prezenti sau au o implicare  foarte limitata in Romania, ceea ce face ca implicatii directe sa nu existe. Romania, dupa cum am spus si mai sus, are rezerve consistente, lichiditatea de pe piata bancara romaneasca este suficienta pentru ca Trezoreria sa-si completeze transa lipsa de la FMI, oricare ar fi rezultatele alegerilor prezidentiale, vom avea un nou guvern si un buget, astfel incat, chiar si cu costuri mai mari, finantarea externa se va relua, asa ca nu prea inteleg de ce ar fi Romania atat de expusa? Exista totusi o explicatie pentru aceasta percep­tie. Slabiciunea economiei romanesti este atat de mare incat, asemenea unui pacient subnutrit si afectat de o serie de maladii cronice, Romania este inclusa automat in grupa de risc maxim, ori­care si oricat de indepartat ar fi pericolul. Acesta este, indiscutabil, „meritul” guvernarii con­duse de Emil Boc, sub tutela presedintelui Traian Basescu, o guvernare orientata mai mult catre scopuri electorale. Sunt „succesuri” pe care nici inaugurarea a 42 de kilometri de auto­stra­da si nici darea in functiune a pasajului Banea­sa nu le pot contrabalansa.

Contraper­for­mantele Romaniei in lupta cu criza economica si cu gripa provocata de noul virus se situeaza pe acelasi plan al lipsei de competenta in administratia publica si imi in­ta­resc convingerea ca, in Romania, atat ele­men­tele pozitive, cat si cele negative se datoreaza doar hazardului. Poate avem noroc si dispar atat cazurile de imbolnavire de gripa porcina, cat si problemele aduse de criza economica. In fond, chiar si Marea Ciuma din secolul al XIV-lea a trecut (fara vaccinari) si Marea Criza din anii ’30 ai secolului trecut s-a incheiat (fara ca masurile luate de guverne sa aiba mari merite). Pan­demiile, ca si crizele economice sunt oare de neevitat? Asa cum igiena moderna a redus foarte mult morta­li­tatea in cazul bolilor pro­vocate de virusi, masu­rile economice coerente pot limita efectele unor esecuri economice.

Un exemplu clar este re­centa criza provocata de dificultatile din Dubai. In mai putin de o saptamana, datorita atitudinii responsabile a celor implicati, atat debitori, cat si creditori, pietele financiare si-au revenit pe fondul informatiilor ca se negociaza reesalonari de plati. Dar ce ne facem cu Romania? Poate obtinem ceva raspunsuri pe 6 decembrie…