Gigantii industriei alimentare eu­ropene nu sunt afectati major de recesiune, companiile medii si mici, in schimb, simt spectrul falimentului. Preturile raman vo­latile, iar consumatorii sunt mai stransi la punga decat altadata.

Pilon important al economiei euro­pene, industria alimentara din statele mem­bre UE angajeaza aproximativ 13,5% din forta de munca totala, genereaza o cifra de afaceri anuala de 913 miliarde de euro si, spre deosebire de alte sectoare, resimte intr-o mai mica masura declinul cauzat de recesiune. In acest sens, exista deosebiri clare fata de evolutia standard pe timp de criza a altor industrii: scadere mai lenta a vanzarilor, combinata cu o disparitate pronuntata a efectelor recesi­unii de la o tara la alta.

Potrivit Confe­deratiei Europene a Indus­triilor Agro­alimentare, organizatie ce reuneste patro­natele de profil din statele membre ale Uniunii Europene, repre­zentandu-le in­teresele pe langa Comisia Europeana si alte institutii comunitare de care depin­de businessul, expectatiile companiilor implicate in afacerile cu alimente si ba­uturi nu sunt deloc alarmiste. Daca, spre exemplu, industria auto a conta­bili­zat pierderi sem­nificative la nivel euro­pean in ulti­mii doi ani, cea ali­mentara sta mult mai bine, confirmand inca o data specificul busi­nessului cu produse de prima ne­ce­sitate: consumatorii ama­na achizitio­na­rea bunurilor de folosinta indelungata, renunta la o serie de chel­tuieli curente ce nu sunt obligatorii pen­tru traiul zilnic, menti­nan­du-si insa cererea pentru alimente la un nivel relativ stabil, chiar si in recesiune. 

Desfacerile urmeaza trendul general, dar nu si ritmul

Terenul pentru recesiunea din in­dus­tria alimentara a fost pregatit de vo­la­ti­litatea fara precedent a preturilor, in majoritatea tarilor, exceptand Romania, tara cu o rata a inflatiei cu mult pes­te media europeana, si pentru care pu­seele inflationiste sunt la ordinea zilei. Varful inflationist a fost atins in statele membre UE in 2007/2008, pentru ca, ulterior, pre­tu­rile sa intre pe un trend deflationist.

Astfel, daca in anii 2004, 2005 si 2006 in­fla­tia la categoria ali­mente a fost mode­rata si relativ stabila, cu valori de 1,9%, 1,1% si 2,4%, in 2007 si 2008 saltul indica­torului a fost la 3,5%, respectiv 6,7%. Cu toa­te acestea, re­­tailul alimentar nu s-a redus dramatic, ca volum. Cu o singura exceptie. Este vor­ba despre piata litua­nia­na, un­de scaderea generala de 20,3% a re­tailului a fost ali­men­tata intr-o masura importanta de de­cli­nul vanzarilor de alimente si bau­turi (-17,5%). 

Marii producatori, mai rezistenti decat IMM-urile

IMM-urile devanseaza marile compa­nii la capitolul crearii de locuri de munca, dand de lucru la 63% dintre an­ga­jatii din industria alimentara europeana, dar sunt cu mult depasite de acestea la capi­tolul acces la finantare pe timp de cri­za. Desi nu dispun de datele finale afe­ren­te lui 2009, reprezentantii Confederatiei Euro­pene a Industriilor Agroalimentare nu au exclus falimentele, segmentul afec­tat fi­ind cel al IMM-urilor. Opinia este con­firmata si de producatorii ro­mani.

Sorin Minea, presedintele Rom­ali­menta (Fede­ratia Pa­tronala din Industria Alimentara), declara ca pentru firmele mici supra­vie­tuirea este problematica si ca produ­ca­torii autohtoni re­actioneaza la scaderea puterii de cum­parare, deci la declinul ce­rerii, prin ra­bat la calitatea produselor si prin mic­sorarea marjei de profit. Cu toate acestea, data fiind evolutia monedei na­tio­nale in ra­port cu euro, precum si cos­turile ridicate ale finantarii productiei, pre­turile produ­selor alimentare vor avea in continuare un caracter inflationist. Acesta va fi po­tentat puternic de o even­tuala majorare a TVA. Situatia nu este fara ie­si­re, respectiv exista solutii pentru sus­ti­nerea produ­catorilor romani, iar printre acestea este, spun ei, un TVA micsorat la alimente.

Jesus Serafin Perez, presedintele CIAA:

„In iulie 2009, piata si-a revenit la volumele de vanzari de dinainte de criza”

„Financiarul“: Cat de serios a afec­tat recesiunea mondiala afacerile din industria alimentara europeana?
Jesus Serafin Perez: Impactul rece­siu­nii asupra industriei alimentare si a bauturilor alcoolice este mai redus de­cat in cazul altor sectoare. Producatorii agroalimentari din tarile europene continua sa opereze in cadrul pietelor fara ajutor suplimentar. Acest lucru nu se intampla si in cazul serviciilor sau al altor industrii. Mai mult chiar, ca ur­mare a unei conjuncturi bune, deter­mi­nate de scaderea pretului petrolului si de iefti­nirea materiilor prime, am reu­sit sa men­tinem o rata a angajarilor stabila.

Care sunt principalele probleme ale industriei si cum anticipati evolutia pe termen mediu?
Companiile de profil, indiferent de marime, au probleme cu lichiditatile fi­nanciare in acest moment.  Resursele financiare insuficiente afecteaza toate segmentele si au ca efect instabilitatea aface­rilor. La acest moment, nu detinem date privitoare la falimentele cauzate de re­ce­siune in industria alimentara euro­pea­na, dar, din experienta de pana acum, anticipez ca piata se va recon­tura, ca urmare a cresterii numarului de fuziuni si achizitii in viitorul apropiat.

Majoritatea firmelor din indus­trie sunt mici si mijlocii. Are aceasta caracteristica importanta din punctul de vedere al impac­tului crizei?
Sunt mult mai vulnerabile, mai ex­puse la problemele de lichiditate, pre­cum si la practicile comerciale inco­recte, care s-au intensificat in ultima perioada. Totodata, asupra lor efectele termenilor contractuali nerespectati, in­tarzierea platilor sau chiar suspendarea acestora - care genereaza pierderi de 2% la nivelul UE -  sunt mult amplificate, comparativ cu companiile mari.

Are industria agroalimentara europeana o strategie anticriza clara?
Ne-am angajat proactiv pe doua fron­turi. Primul: am demarat o serie de dezbateri la nivel de politici europene pe tema dezvoltarii sau a schimbarii le­gislatiei europene in domeniul sigu­rantei alimentare. In acest sens, obiectivul urmarit este cresterea increderii consumatorilor in produsele noastre. Totodata, suntem implicati in chestiuni ce tin de prezenta noastra pe pietele mon­diale, aceea de cel mai important exportator din UE, pentru a facilita com­paniilor europene expansiunea in­ter­nationala.
Cel de-al doilea front pe care suntem angajati este acela al conti­nuarii, chiar daca la nivel mai scazut, a investitiilor in cercetare-dezvoltare, pen­tru a iesi din criza mai competitivi, in beneficiul con­sumatorilor.

Care a fost reactia consumatorilor in fata recesiunii?
In ultimul an si jumatate am asistat la o reorientare a consumului catre marcile proprii ale retailerilor, in pa­ra­lel cu o usoara scadere a cererii pentru alimente si bauturi. Varful des­cresterii a fost in iulie-august 2008, cand am avut scaderi consecutive de vanzari de 2%/luna. In iulie 2009 insa, volumul van­zarilor aproape l-a egalat pe cel de dinaintea crizei.

Carte de vizita

De profesie expert contabil, cu o lunga experienta in industria alimentara spaniola si europeana, Jesus Serafin Perez este presedintele Confederatiei Industriilor Agroalimentare din UE, organism ce reprezinta interesele producatorilor din statele membre pe langa institutiile europene. CIAA reuneste in comitetul director producatori ca Unilever Olanda, Ferrero International, Heineken International, Nestlé, Danone, Coca Cola Europe etc. Romania este afiliata la CIAA prin Romalimenta, Federatia Patronala din Industria Alimentara.

De profesie expert contabil, cu o lunga experienta in industria alimentara spaniola si europeana, Jesus Serafin Perez este presedintele Confederatiei Industriilor Agroalimentare din UE, organism ce reprezinta interesele producatorilor din statele membre pe langa institutiile europene. CIAA reuneste in comitetul director producatori ca Unilever Olanda, Ferrero International, Heineken International, Nestlé, Danone, Coca Cola Europe etc. Romania este afiliata la CIAA prin Romalimenta, Federatia Patronala din Industria Alimentara.