Scaderea volumului de credite acor­date de bancile comerciale intreprinderilor mici si mijlocii se poate constitui intr-o piedica ma­jora in calea reluarii cresterii eco­no­mice, se arata intr-un studiu realizat de Economist Intelligence Unit. Cu toate aces­tea, in pofida criticilor venite inclusiv dinspre guvernatorul BNR, bancile co­mer­ciale autohtone continua sa perceapa do­banzi la credite cu mult peste rata de interventie a bancii centrale.

Contractia economica, prabusirea co­mer­tului international si reducerea dras­tica a investitiilor straine, precum si in­­franarea avantului consumerist au facut ca mediul de afaceri sa fie puternic afec­tat. Dar activitatea intreprinderilor mici si mijlocii a fost cel mai negativ in­fluen­ta­ta de costul tot mai mare al fi­nan­ta­rilor de care au putut dispune oamenii de afa­ceri, precum si de restrangerea volu­mu­lui de credite oferite de banci. Mai mult de­cat atat, restrangerea ac­ce­su­lui IMM-urilor la finantare a condus la per­tur­barea flu­xu­ri­lor banesti, la di­mi­nua­rea productiei si, ca atare, profitul in­­ves­titorilor a fost pu­ter­nic afectat. Gu­ver­nele din intreaga lu­me trebuie sa faca o prio­ri­tate din in­teresele in­tre­prin­derilor mici si mijlocii, altfel vor pune sub risc re­facerea economica du­ra­bila, aver­ti­zea­za trei dintre cele mai importante or­ga­nisme pro­fe­sio­nale din do­me­niul con­tabil, in urma unui studiu la nivel global pe care ele l-au initiat. ACCA (the Association of Chartered Cer­tified Accountants), CPA Aus­tra­lia si the Certified General Accountants Asso­cia­tion of Canada (CGA - Ca­na­da), care insumeaza im­preuna mai mult de 700.000 de contabili si stagiari din in­trea­ga lume, au spon­so­rizat aceas­ta cer­ce­tare intre­prin­sa de Eco­no­mist Intelli­gence Unit, cu privire la problemele pe care le in­tam­pi­na intre­prin­derile mici si mijlocii (IMM) in ac­ce­sarea impru­mu­tu­rilor fi­nan­ciare de la banci si alte ins­ti­tutii de creditare. 

Companiile, o prioritate

Asociatiile contabile au afirmat ne­ce­si­tatea oferirii unui ajutor continuu pentru IMM-uri, constatand ca, in cazul in care acest sector nu isi recapata in­cre­derea si reia procesele de angajare si de investitii, re­facerea globala se va dovedi fragila. Ele aver­tizeaza, de asemenea, cu pri­vire la posi­bi­litatea adop­tarii unor ma­suri prea interven­tio­niste sau pro­tec­tio­niste. Ca alter­na­tiva, ele propun con­­­cen­trarea continua in incu­rajarea cres­terii secto­ru­lui IMM, prin norme mai putin stric­te, politici de sustinere, sti­­mu­lente fiscale selective si o fle­xi­bilitate rezonabila a pietei muncii.

Re­fa­cerea eco­nomica durabila si puterea afacerilor globale depind de vitalitatea sectorului IMM, afirma specialistii ACCA, care con­sidera ca este foarte important ca sec­to­rul financiar sa se concentreze asupra solicitarilor de finantare ale intre­prin­de­ri­lor mici si mijlocii. Mai ales ca, aceasta fiind prima recesiune pen­tru multe din­tre IMM-uri, ele s-ar putea sa aiba nevoie sa reinvete finantele si sa re­con­sidere felul in care isi des­fa­soara afacerile.

Declinul creditarii

In tarile cele mai afectate de criza economica bancile au oprit creditarea si se con­frun­ta cu critici pentru ca nu op­­tea­za pentru reducerea ra­tei do­ban­zi­lor, conceputa pen­tru a ajuta  refacerea eco­no­­miilor. Companiile, care se confrunta cu reducerea cererii pentru produsele sau serviciile lor, trebuie sa ia decizii di­ficile in privinta investitiilor si a re­du­ce­rii personalului, precum si in privinta celei mai bune politici pentru a su­pra­vietui si a putea fi competitive si in viitor. Cele trei organisme profesionale fac apel la guverne sa utilizeze sti­mu­len­tele fiscale si dezvoltarea competentelor fortei de munca pentru a incuraja in­ves­titiile si inovatiile. De asemenea, factorii de decizie si institutiile de creditare ar trebui sa reduca incertitudinea fata de credite prin publicarea de informatii cuprinzatoare privind tendintele de cre­di­tare pentru afaceri si cerintele cre­di­torilor pentru acest tip de credite. Ban­­cile trebuie sa fie mai putin formale in abordarea lor fata de creditare, ele urmand sa evalueze riscul la nivel in­di­vi­dual in privinta clientilor lor din sec­torul IMM. Contabilii trebuie sa fie pre­gatiti, de asemenea, sa medieze intre creditori si debitori, spun cele trei or­ga­nisme.

Piedici in calea dezvoltarii

Accesul IMM-urilor la sursele de fi­nan­tare a fost restrictionat de catre bancile comerciale, pe fondul crizei fi­nan­ciare. Acest lucru afecteaza cu atat mai mult afacerile intreprinzatorilor mici si mijlocii, cu cat profitul net si flu­xurile banesti generate de operatiunile curente au fost puternic diminuate. Mai mult decat atat, costul finantarilor pen­tru intreprinderile mici si mijlocii a cres­cut considerabil in ultimii doi ani, ceea ce aduce o presiune suplimentara asu­pra capacitatii lor de a genera profit. Pentru a-si conserva disponibilitatile ba­nesti, IMM-urile sunt nevoite sa amane investitiile deja planuite. Studiul realizat de Economist Intelligence Unit a ches­tio­nat mai mult de 700 de manageri ai unor intreprinderi mici si mijlocii, din toata lumea. Cei mai multi dintre ei au de­clarat ca principalul factor ce a im­pie­di­cat in ultimii doi ani dezvoltarea afa­cerilor lor a fost lipsa finantarii. Criza financiara a avut un impact negativ semnificativ asupra abilitatii an­tre­pre­no­rilor de a se dez­volta prin inves­ti­tiile in active.

Mai mult decat atat, la im­pie­di­ca­rea dezvoltarii a con­tri­buit si taierea fon­durilor des­ti­na­te inovatiei si cerce­ta­rii. Iar senti­mentul ca limitarea ac­ce­su­lui la finantare impiedica dez­vol­tarea IMM-urilor este mai puternic in Europa decat in alte parti ale lumii. Managerii europeni se plang de faptul ca tocmai creditele bancare au suferit, intre ce­le­lal­te surse de finantare, cea mai serioasa contractie. In plus, multi dintre fur­­ni­­zorii de capital de risc pentru IMM-uri se confrunta cu dificultati fi­nan­ciare, ceea ce ii face sa isi pastreze li­chiditatile pen­tru propriile nevoi. 

Critici oficiale

In tara noastra, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isa­­rescu, a criticat recent bancile co­mer­cia­le, spunand ca diferentele intre rata de in­terventie, de 8%, si dobanzile active de pe piata, de peste 14%, nu sunt normale. In opi­nia guver­na­to­ru­lui BNR, doban­zi­le la credite sunt mult mai ridicate decat do­ban­da de politica mo­ne­tara, iar pen­tru ac­­tuala pe­rioada de re­ce­siu­ne ar fi de bun au­gur ca rata la do­ban­­zile active, res­pectiv cele per­­cepute de banci la acor­da­rea creditelor, sa fie cu doar cateva pro­-cente, maximum trei, peste do­banda-che­ie de 8%. Mugur Isarescu spune ca decizia BNR de a mentine nivelul do­ban­zii-cheie la 8% este o invitatie adresata bancilor comer­cia­le pentru a reduce do­ban­zile per­ce­pu­te la credite.

Consiliul de Admi­nis­tratie al BNR a decis la ince­pu­tul lunii in curs  sa mentina rata do­ban­zii de po­li­­tica mo­ne­tara la 8%. De la in­ce­putul anului, banca centrala a redus dobanda de politica monetara cu 2,25 puncte pro­cen­tuale, de la 10,25%.  Decizia a avut in vedere in­ca­dra­rea inflatiei in tinta stabilita, in conditiile unui climat cu multe presiuni in­fla­tio­niste, au de­cla­rat reprezentantii BNR, apre­ciind ca o reducere a ratei nu s-ar fi reflectat in do­ban­zile practicate in piata. Mai mult decat atat, Mugur Isa­res­cu a avertizat bancile comerciale ca tre­buie sa dea do­va­da de mai multa atentie si flexibilitate in relatia cu clientii lor. In caz contrar, s-ar putea sa fie prea tarziu atunci cand institutiile de credit se vor hotari sa aju­te agentii eco­no­mici cu care sunt in re­latii de afaceri, prin res­ca­den­tarea cre­ditelor res­tante sau prin fa­ci­litarea con­­di­tiilor de acce­sare a finan­tarilor.