Un raport recent al Comisiei Europene indica probleme reale in absorbtia fondurilor europene de catre Romania. Tara noastra risca sa piarda in curand peste un miliard de euro daca nu acceseaza proiecte de infrastructura, fonduri de preaderare PHARE sau din programul SAPARD. Europarlamentarul PSD Catalin Ivan, membru al Comisiei de bugete si al celei de control bugetar ale Parlamentului European, atrage atentia ca sunt puse sub semnul intrebarii sume mari de bani, prin nesolicitarea unor fonduri europene sau nereguli in utilizarea acestora, iar criza guvernamentala actuala nu face decat sa accentueze aceasta problema.

„Financiarul”: Recent, Comisia Europeana a elaborat un raport privind absorbtia fondurilor europene de catre Romania. Ce prevede acest raport si care sunt neregulile pe care le semnaleaza?
Catalin Ivan: Astfel de rapoarte se fac in mod constant, anual. Dar se fac la modul global asupra celor 25 de state membre ale Uniunii Europene si separat un raport pentru Romania si unul pen­tru Bulgaria, pentru ca se considera ca in acest moment sunt statele care intam­pina cele mai mari dificultati in atra­gerea fondurilor europene.

Fondurile analizate sunt cele de pre­aderare, precum PHARE, SAPARD, ISPA, fondurile structurale sau Fondul Euro­pean de Garantare Agricola. In acest con­text, Romania risca sa piarda in curand peste 745 de milioane de euro daca nu ac­ceseaza proiecte de infra­structura, a­proa­pe 170 de mi­­li­oane din fon­durile de pre­a­de­­rare PHARE, bani destinati unor  proiecte de intarire a ca­pacitatii in­sti­tu­­tionale, adap­tarea legislatiei la cea a UE si pro­iecte de coeziune socio-econo­mica, dar si aproximativ 100 de milioane de euro din programul SAPARD.

Acest raport nu este unul atat politic, cat mai ales tehnic, dar bineinteles ca in concluzii se atrage atentia ca majoritatea cauzelor pentru care Roma­nia nu reuseste sa atraga aceste fonduri sunt de ordin politic. Pentru ca vorbim de in­stitutiile statului. Acele agen­tii care ar trebui sa faciliteze absorb­tia fondurilor europene nu isi fac foarte bine treaba.

Care sunt cauzele principale care au stat la baza aparitiei acestor disfunctionalitati in atragerea de fonduri europene?
Raportul spune ca Romania intam­pina foarte mari probleme in ceea ce pri­veste legislatia. Legislatia este facuta de catre Guvern si Parlament. De aseme­nea, raportul spune ca sunt foarte multe cazuri, practic, este generalizata situatia, in care se ajunge la negocieri. Practic, nu se reuseste atribuirea unei licitatii in mod corect si transparent si se apeleaza la procedura de negociere care intarzie foarte mult termenele de executare a proiectelor. Sunt cazuri foarte multe in tara unde pri­ma­rii care au primit fon­duri europene nu au reusit sa im­ple­menteze pro­iec­­tul pentru ca au iesit din termen. De ase­me­­nea, tot raportul CE arata ca sunt probleme foarte mari in ceea ce pri­veste criteriile de evaluare a pro­iec­te­lor si transparenta acestor criterii. Iarasi, institutiile statului sunt cele care se ocu­pa de aceste lucruri.

Climatul politic instabil nu face de­cat sa diminueze capacitatea Romaniei de a fi un bun receptor si utilizator al fon­durilor europene. In cursul lunii trecute, mai multi primari din judetul Iasi, pre­zenti la Bruxelles, mi-au atras atentia asupra neregulilor care planeaza asupra acordarii de fonduri, asupra felului dis­cretionar in care se aloca acestea si asu­pra implementarii defici­ta­re. Am facut public acest apel tocmai pentru a incer­ca sa contribui cu ceva in acest sens.

Exista termene-limita pana la care aceste sume trebuie absorbite? Ce sume ar putea pierde Romania?
Pentru fiecare dintre programele monitorizate exista date-limita de con­tractare, ele variaza in functie de ince­perea programului si de timpul necesar pentru implementare. Spre exemplu, pentru fondurile de preaderare care au fost finantate din bugetul european in perioada 2004-2006, datele-limita pen­tru aplicatii pentru plati au fost prelun­gite, fie concepute de asa maniera incat sa fie accesibile pana la sfarsitul lui 2009 - Sapard - si pana la sfarsitul lui 2010 - ISPA. In ceea ce priveste fondurile struc­turale, platile au fost facute in avans la inceputul perioadei bugetare multi­anuale 2007-2013, gestionarea lor fiind sarcina exclusiva a statelor membre.

Aspectul cel mai sensibil il reprezinta riscul de a nu accesa fonduri de apro­ximativ 765 de milioane de euro pentru infrastructura. Sunt probleme foarte mari pe fondurile de infrastructura, un­de Romania este unul dintre cei mai slabi performeri la nivel european. Chiar recent s-a spus de catre ministrul Transporturilor ca Romania nu a reusit sa atraga decat 3,7 la suta din fondurile pentru infrastructura. Desi nu are in­frastructura si are probleme foarte mari in acest domeniu, tara noastra nu reu­seste sa atraga aceste fonduri.

Chiar in Comisia de buget a avut loc o discutie despre programul TENT-T. Este un program pentru sustinerea inve­s­titiilor in infrastructura cu scopul clar de a facilita revigorarea economica a sta­telor europene. Unul dintre putinele sta­te care nu au depus niciun proiect, nu ca nu a obtinut finantare, este Romania. Franta, Germania, Spania, state care au infra­struc­tura mult mai valoroasa, au proiecte. Statul are institutii care se ocu­pa de co­mu­nicarea cu institutiile Uniu­nii Euro­pene, dar nu a facut-o.

Raportul aminteste si alte probleme in functionarea unor activitati sau institutii din Romania sau in elaborarea de legi? Ce recomandari face Comisia Europeana?
Pentru a simplifica procedurile si im­plementarea acestora, Comisia a facut recomandari autoritatilor romane impli­cate, atat la nivel central, cat si la nivel lo­cal. De retinut este faptul ca misiunea noastra este sa fim mai eficienti si mai tra­n­sparenti, altfel vom genera suspi­ci­uni la nivelul Uniunii Europene. Tre­bu­ie sa de­monstram ca Romania este dem­na de in­crederea celorlalte state mem­bre si ca pu-­tem avea un plan de actiune onest si viabil in ceea ce priveste fondu­rile europene.

Cat din cauza ritmului scazut de atragere a fondurilor europene apartine crizei economice si cat crizei politice? Ce ecou are criza politica din Romania la nivelul institutiilor europene?
Eu citesc in fiecare dimineata presa europeana si de fiecare data cand se in­tampla ceva in Romania apare in presa europeana, pentru ca orice se intampla intr-un stat membru prezinta interes pentru cei implicati in acest mecanism. Nu face decat sa submineze si mai mult increderea pe care ar putea sa o aiba investitorii straini in Romania, adan­ceste si mai mult criza de comunicare cu state­le Uniunii Europene. In momentul de fa­ta, suntem relativ izolati. Daca toate sta­tele isi cauta aliati, gandesc proiecte comu­ne, Romania in acest moment nu are un aliat puternic in cadrul celor 27 de state. Chiar daca Franta a anuntat ca va sustine un comisar pe Agricultura din partea Ro­maniei, a fost doar o declaratie politica fara niciun interes ca Romania sa pri­measca acest post. A fost doar o ne­go­cie­re. Franta a obtinut ceea ce a vrut sa ob­tina. A aratat pisica celorlalte state. Ger­ma­nia Spania, ca sa iasa in castig. Noi am fost un pion pen­tru interesul Frantei.

Care este situatia Romaniei in atragerea de fonduri europene comparativ cu alte state?
Daca ne incanta cu ceva, raportul spu­ne ca dintre Romania si Bulgaria Ro­mania este elevul ceva mai silitor. Ne dam mai mult silinta in elaborarea legis­latiei, in implementare. Dar acest lucru numai comparativ cu Bulgaria. Daca am incerca sa ne comparam cu Portugalia sau Polonia vom constata ca suntem mult in urma.

Care credeti ca este importanta fon­durilor europene in combate­rea crizei economice din Romania?
Rolul fondurilor europene nu poate fi neglijat si nu neaparat datorita sume­lor pe care le antreneaza, ci datorita ca­drului si regulilor pe care le impun prin folosire. Ele reprezinta un castig incon­testabil pentru oricare dintre statele mem­bre si in mod special pentru statele noi. Ce conteaza insa e modul in care putem folosi acesti bani si pentru a-i fo­losi intr-un mod eficient trebuie sa ie­sim din impas, sa depasim criza politica.

carte de vizitA