Firmele sunt mult mai reticente in a aloca fonduri pentru perfectionarea an­ga­jatilor. Cand iau aceasta decizie sunt extrem de atente in ce masura investitia va sustine obiectivele de business. In plus, antreprenorii sunt foarte atrasi de programele de perfectionare care ii ajuta sa dezvolte businessul. Acestea sunt doar cateva dintre schimbarile care au survenit pe piata de educatie manageriala.

Nu mai este niciun secret faptul ca firmele specializate in furnizarea de cur­suri si programe de formare profe­sionala au resimtit cel mai acut perioada dificila din punct de vedere economic pe care o traversam. Declinul este cu atat mai abrupt cu cat ultimul trimestru al anului trecut a marcat o dezvoltare accelerata pe aceasta piata. Companiile alocau buge­tele ramase, iar cererea de cursuri era mare. Recent, principalul jucator de pe piata trainingului, Ascen­­dis, estima ca acest seg­ment a scazut cu cel putin 50% in decursul lui 2009. 

Lipsa bugetelor s-a rasfrant si asupra unei nise de piata, cea de educatie manageriala. Aici, problemele au in­ceput din luna februa­rie, iar primavara a fost o perioada de stagnare in acest sector. Reticenta, pru­denta si amanare sunt cuvintele care de­scriu cel mai bine situa­tia care a caracterizat piata de nisa care se ocupa de formarea ma­nagerilor, spune Oana Scarlat, director de mar­keting al Exec-Edu, unul dintre principalii jucatori din exe­cu­tive education, parte a scolii de business Asebuss.

„Am avut multe pro­iecte in care purtam discutii cu clientii, ajungeam pana in faza de ofertare, dar lucrurile se opreau aici din cauza reti­centei mani­festate de persoanele care se ocupau de gestionarea bugetelor“, deta­liaza Oana Scarlat. Compania, care func­tioneaza du­pa anul academic, a reusit sa bene­ficieze de inscrierile care au fost rea­lizate in prima parte a anului academic 2008/2009, pana in luna decembrie. Chiar daca din februarie a inceput stag­narea, afacerile s-au mentinut la un nivel ridicat, pe fondul incasarilor facute in ultimul trimestru din anul trecut, cand fondurile au fost alocate din bugetul pe anul 2008.

Firmele mai investesc doar in oamenii-cheie

Criza economica a adus cateva schim­bari majore pe piata de executive educa­tion din Romania, a constatat directorul Exec-Edu. In primul rand, managerii au inceput sa sustina din resurse proprii taxele de participare la pro­gramele de for­ma­re profesionala.

In opi­nia Oanei Scar­lat, doi factori au in­flu­entat hota­rator aceas­ta d­i­s­poni­­bilitate a mana­ge­ri­lor romani. In pri­mul rand, piata mun­cii a devenit foar­te concu­rentiala. Ma­na­gerii au inceput sa se gandea­sca serios la faptul ca, in even­tualitatea in care isi pierd locul de munca, trebuie sa aiba o pregatire foarte solida intr-un anumit domeniu. In acest sens trebuie sa se pre­ga­teasca pe cont propriu, in con­ditiile in care companiile nu mai au un buget pe care sa-l aloce unor astfel de activitati. „Al doilea motiv este ca piata incepe sa se educe si la noi. Asta cred si asta sper“, explica directorul de marke­ting al prin­ci­palului jucator de pe acest segment de piata.

Daca in anii trecuti 5%-10% dintre manageri isi  finantau cur­surile din bu­ge­tul propriu, acum sunt 25% din totalul cursantilor com­paniei de formare ma­na­geriala care suporta taxa de participare din veniturile lor. Dintr-un studiu recent al Exec-Edu prin­tre cei care au luat parte la programele organizate de com­­panie a reiesit ca 75% dintre parti­ci­panti si-ar finanta pe cont propriu cursurile.

In al doilea rand, calitatea cursan­tilor a crescut, iar absenteismul s-a di­mi­nuat.  „Au venit oameni mult mai buni la cur­suri. Sunt foarte interesati, foarte re­cep­tivi si foarte deschisi la partea de networking cu ceilalti colegi. Este o placere sa lucrezi cu ei. Sunt mai putini, dar mai buni“, a remarcat reprezen­tantul Exec-Edu. Pe de o parte, aceasta transformare s-a petrecut sub impactul suportarii din buzunarul propriu a taxei de participare, iar pe de alta parte, pentru ca firmele selecteaza foarte atent oamenii pe care ii trimit la cursuri.

Companiile sunt mult mai atente la randamentul investitiei, pe fondul lipsei de lichiditati din piata. Sunt mai rigu­roase si in ceea ce priveste alegerea oa­me­nilor pentru care aloca resurse si referitor la cerintele catre furnizorii de formare manageriala. „Companiile se uita la oamenii-cheie din organizatie si numai pe ei ii trimit la cursuri. Un ma­na­ger se uita la performanta pe care o genereaza un astfel de program si la niste obiective foarte concrete. Pentru ca si responsabilitatea in momentul in care aloca un buget este mult mai mare“, explica directorul de marketing al Exec-Edu.

Inainte de criza, cand bugetele erau generoase, angajatii se incolonau la training. Managerul anunta ca are buget, iar cine voia sa mearga la curs era bine-venit. Sau o alta varianta, angajatii se prezentau in fata managerului si indicau cursurile pe care voiau sa le urmeze, indiferent daca acestea urmau sa sustina strategia companiei sau nu. Problemele economice au facut ca putinele lichi­ditati sa fie directionate catre cursuri care se potrivesc in primul rand cu obiec­tivele de business ale companiei, si nu cu obiectivele personale ale unui an­gajat. „Se cauta o corelatie intre obiec­ti­vele managerului si cele ale or­ganizatiei“, atrage atentia Oana Scarlat.

Cursurile sunt corelate in primul rand cu obiectivele de business

In acelasi timp, companiile au de­ve­nit mult mai exigente in alegerea unui anu­mit program pentru angajatii lor sau, cu alte cuvinte, vin cu temele facute de-acasa, dupa cum spune Oana Scarlat. Clientii se gandesc foarte bine la obiec­tivele de business, la obiectivele par­ti­ci­pan­tilor si coreleaza programul res­pectiv cu strategia de business a organi­za­tiei. In plus, fac o evaluare foarte atenta a competentelor pe care trebuie sa le dezvolte la participanti. „Faceti si voi acolo un curs de comunicare, dati-ne o tematica. Sa fie de vreo doua zile“, era discutia intre companiile de formare manageriala si clienti. „De ce doua zile, de ce comunicare, ce obiective aveau, de unde rezultau acele carente erau niste necunoscute. Toate acestea nu se mai intampla acum“, a observat Scarlat.

Cri­za economico-financiara a facut ca fir­mele care aleg sa investeasca in angajati sa cunoasca exact care sunt nevoile com­paniei in momentul in care aloca un buget. „Avem o campanie de vanzari in luna X si vrem sa dezvoltam anu­mite competente in echipa de van­­zari. Sau vine un client important din strainatate, avem o negociere si trebuie sa ne pregatim pentru nego­cierea res­pec­tiva“, exemplifica Oana Scarlat ati­tu­dinea celor care apeleaza la serviciile Exec-Edu.

Farma, food&beverage si retail, in topul industriilor care aloca bugete

Antreprenorii sunt cei asupra carora cursurile de educatie manageriala au cel mai mare impact, din experienta com­paniei create de Asebuss. Programele la care participa au efect in principal asu­pra starii lor de spirit si ulterior asupra afacerii. Multi isi dezvolta businessul pentru ca au mult mai multa incredere in ei. „La antreprenori, lucrurile func­tioneaza foarte bine din punctul de vedere al impactului. Sunt mai motivati si pentru faptul ca dau din banii com­paniei lor“, spune Oana Scarlat.

In acest an academic, in topul indu­striilor care au continuat investitiile in pregatirea managerilor sunt sectorul farmaceutic, food and beverage si retailul. Companiile din aceste domenii sunt prin­cipalele care au alocat bugete, chiar si pe timp de criza. Pe de alta parte, si firmele din industriile cele mai afectate de criza au alocat bugete pentru formare mana­geriala. „Am derulat proiecte ample cu doi clienti din industria auto. In primul caz, proiectul s-a desfasurat ca urmare a unui audit intern la nivel de grup, in urma caruia conducerea grupului a de­cis continuarea proiectului in Romania. Cu al doilea proiect din auto suntem in plina derulare“, a mai precizat directorul Exec-Edu.