Programul de reabilitare termica a cladirilor, derulat de Ministerul Dezvoltarii, a fost prezentat, de multe ori, ca una din solutiile pentru revitalizarea pietei constructiilor. Din pacate, aceasta manevra de resuscitare, ca si cota redusa a TVA de 5% la locuintele noi sau programul „Prima casa“, nu a reusit sa incetineasca prabusirea sectorului de constructii.

Pentru a ne face o imagine despre cat de mult a ajutat piata constructiilor programul guvernamental de reabilitare termica a locuintelor, trebuie amintit ca sectorul direct implicat in acest pro­gram, respectiv producatorii de ter­mo­pane, au inregistrat o cifra-record in ceea ce priveste regresul afacerilor. Daca il citam pe Valentin Petrescu, presedintele Patronatului Producatorilor de Tam­plarie Termoizolanta, aflam ca, in acest an, „termopanele au fost vedeta crizei cu o scadere a pietei de 45%”. Presedintele Pa­tronatului Producatorilor de Tam­plarie Termoizolanta spune ca firmele pe care le reprezinta sunt nemultumite de derularea acestui program. „Pro­gra­mul merge cu pasi de melc si gresit de multe ori“, a afirmat Petrescu. El a adau­gat ca producatorii nu au fost consultati de minister, iar „intentiile de colaborare au fost zero“.

Pentru reprezentantii Guvernului insa, programul de reabilitare termica este un succes. Potrivit lui Ioan An­dreica, secretar de stat in Ministerul Dez­voltarii, in pofida unei intarzieri, apro­ximativ 80% din apartamentele care au fost in­­cluse in acest program in 2009 vor fi fi­nalizate pana la sfarsitul anului, res­pectiv 35.000 de apartamente dintr-o tinta initiala de 43.000 de apartamente.

Succe­sul programului este insa re­la­tiv si poate fi astfel catalogat in functie si de pers­pec­tiva din care este privit. Pe plan intern, trasand tinte cu mult sub ni­velul ne­ce­sar, planul poate fi bifat ca rea­lizat. Insa, raportandu-ne la an­gaja­mentul Roma­niei in fata partenerilor din Uniunea Euro­peana (UE), a spune ca programul reabilitarea termica pentru 2009 e un succes este mai mult decat un neadevar.

Pla­nul UE de Actiune pentru Eficienta Energetica din 2006 s-a angajat ca pana in anul 2020 sa diminueze co­n­su­mul de ener­gie la nivel european cu 20%, ceea ce ar insemna o economie de 100 de mi­liarde de euro in fiecare an. In acest sens, trebuie remarcat ca, la nivelul Uniu­nii Eu­ro­pene, rata de modernizare a lo­cu­in­telor este intre 1% si 2% din fondul lo­cativ existent. In Germania, rata de moder­ni­zare este de peste 2%, in Europa de Est sub 1%, in timp ce in Romania planul este de... 0,018%. Aceasta rata, de altfel, nici nu va fi atinsa in acest an deoarece, asa cum am vazut, doar 80% din planul pe acest an va fi finalizat in 2009. Potrivit unor calcule realizate de Patronatul Societatilor din Constructii (PSC), pentru a atinge telul propus de UE, Romania trebuie sa creasca rata de mo­dernizare  la 5%, adica sa se inten­si­fice de peste 270 de ori ritmul de rea­bilitare. 

Ioan Andreica, secretar de stat in Mi­nis­terul Dezvoltarii, spune ca tara noas­tra va trebui sa reabiliteze termic trei milioane de apartamente. Conform unei evaluari a ministerului, suma nece­sara in acest sens este de 10 miliarde de euro.

Reabilitare termica electorala

Reprezentantii patronatelor din con­structii considera ca asa cum se prezinta acum programul de reabilitare termica, acesta poate fi mai degraba trecut la categoria spagilor electorale sau ajutoare sociale, pentru ca din punct de vedere economic nu are nicio relevanta. Asa cum a recunoscut si Ioan Andreica, se­cretar de stat in Ministerul Dezvoltarii, sunt cazuri, mai ales in Bucuresti, in care autoritatile locale „au exagerat cu lar­ghetea“ si au preluat costurile pe care in mod normal si legal ar trebui sa le suporte proprietarii, fara sa faca o analiza a veniturilor acestora.

Prin lege, lucrarile de reabilitare termica sunt finantate de proprietarii cladirilor cu  20% din costuri, de Ministerul Dez­vol­tarii cu 50% si de autoritatile locale cu 30% din costruri. „Acest lucru da apa la moara celorlalti proprietari, astfel ca ne asteptam ca toti cetatenii sa ne ceara sa facem reabilitare doar cu bani de la stat“, a adaugat oficialul.

In Romania, cos­tu­rile interventiei asupra cladirii in ve­derea reabilitarii termice sunt cele mai mici din Europa. Potrivit datelor PSC, sumele cheltuite pentru eficientizarea energetica a unui apartament sunt de aproximativ 8.500 de euro in Germania, 6.400-6.500 in Cehia sau Letonia si de 3.000-3.500 in Romania. Dar chiar si asa, autoritatile se confrunta cu dezinteresul sau nedorinta proprietarilor de a contri­bui financiar la programul de reabilitare termica a propriilor locuinte.

Potrivit secretarului de stat Ioan An­dreica, bugetul necesar pentru rea­bili­tarea unei locuinte este de 2.000-3.000 de euro, departe de cat sunt dispusi sa pla­teasca proprietarii. De altfel, potrivit unui sondaj realizat de PSC in perioada 10-19 octombrie 2009, la nivel national, pe un esantion de 3.000 de persoane cu var­ste de peste 18 ani (din toate ca­te­goriile sociale), doar 5% dintre res­pondenti au declarat ca sunt dispusi sa cheltuiasca mai mult de 1.000 de euro pen­tru marirea performantei energetice a propriei locuinte.

Alti 5% dintre res­pon­denti s-au aratat dispusi sa suporte intre 500 si 1.000 de euro, iar 14% - intre 200 si 500 de euro. „Cei mai multi romani sunt dis­pusi sa aloce pentru marirea per­for­mantei energetice a locuintei sub 200 de euro“, a declarat Cristian Erbasu, prese­din­tele Patronatului Societatilor din Con­structii, citand rezultatele son­da­jului mentionat. Rezultatele acestui sondaj reflecta pe deplin falimentul politicilor guver­na­men­tale in domeniul locuirii din Ro­mania. Pe de o parte, statul sub­ventioneaza pretul gigacaloriei la con­su­ma­torii casnici, pe de alta parte se plange ca proprietarii subventionati nu sunt in­teresati de programul reabilitarii ter­mi­ce. Se pare ca numai pentru ministrii au­tohtoni ramane o enigma raspunsul la intrebarea de ce romanii nu sunt in­tre­resati sa chel­tuiasca pentru confortul termic.

Cat 11 km de autostrada

Programul guvernamental de izolare termica a cladirilor reprezinta pentru 2009 o cifra de investitii egala cu 11 kilo­metri de autostrada, respectiv 85 de milioane de euro. La un volum estimat al pietei constructiilor de aproximativ 10,6 miliarde de euro in 2009, asta in­seamna in jurul a 0,8% din piata. Prin urmare, cifra de afaceri a subiectului „izo­larea” este mult prea mica pentru a de­veni un motor de propulsare a sec­torului de constructii. In plus, asa cum a fost stabilita conceptia si costurile le­gate de realizarea unei reabilitari ter­mice la o cladire, banii in care trebuie sa se inscrie o firma sunt prea putini, iar asta inseamna ca antreprenorii fac rabat de la calitate de dragul respectarii pre­tu­lui impus de autoritati.

In afara de asta, multi experti straini pun la indoiala efi­cienta programului de „eficientizare ener­getica” a cladirilor de locuit din  Ro­mania, spunand ca acesta are multe limit­ari. In primul rand, acesta se reduce doar la simpla anve­lo­pare a blocurilor de lo­cuit multietajate (termosistem, inlo­cui­rea tamplariei exte­rioare), fara sa se ia in calcul pierderile prin sistemul de in­stalatii si incalzire centralizata, subsol etc. Potrivit PSC, programul sufera din cau­za unui cadru legal neclar, incoerent, care da posi­bilitatea unor interpretari par­ticulare ulterioare. Nu se abordeaza sis­temul in an­samblu, nu exista infor­matii, iar specialistii utilizati nu cunosc indeajuns problematica domeniului.