Login

Intra in contul tau creat pe Fin.ro pentru a beneficia de serviciile noastre

Nume Utilizator/Email
Parola Am uitat parola

Nu ai un cont pe Fin.ro? creeaza unul acum pentru a avea acces deplin.

Inregistreaza-te
Cont nou RSS
Actualitate  23 Octombrie 2009, 19:14, Cristian Matache 1

2,5 mld. lei din conductele de incalzire se pierd anual in pamantul si aerul tarii, pagubele regasindu-se in preturi

Doar jumatate din caldura produsa de CET-uri ajunge la populatie

Caldura produsa de centralele electrice de termoficare din tara se pierde in aer din cauza proastei izolari a blocurilor si in pamant din cauza slabei etansari a conductelor. Rezistenta termica a cladirilor este de cateva ori mai mica decat in statele europene, unde media temperaturilor este mai scazuta decat la noi. Reabilitarea totala a blocurilor din Romania costa 11 miliarde de euro.

Anual, in Romania se produc 17,5 milioane de gigacalorii, insa aproape opt mili­oane din acestea se pierd fie din cau­za retelelor invechite, fie din pricina sla­bei izolari a blocurilor de locuinte. Cos­tul total al producerii caldurii la ni­velul intregii tari este de  5,2 miliarde de lei. Prin retele se pierd 5,1 milioane de gigacalorii, iar prin peretii blocurilor apro­ximativ trei milioane de gigacalorii. Asta inseamna ca 2,5 miliarde de lei se duc in aer si pamant, nu in locuintele  ter­moficate. In prezent, mai sunt 1,6 mili­oane de apartamente racordate la sis­temul centralizat de caldura, adica pa­tru milioane de oameni. In anul 1990, nu­marul acestora era de 2,7 milioane. Prac­tic, azi mai sunt 114 sisteme de incal­zire centralizata de energie termica com­parativ cu 250 de la inceputul anilor ’90. Exista orase insemnate care au renuntat definiv la incalzirea centrala.


Diferente intre orase


La pierderile respective, se mai adau­ga cele financiare, ale CET-urilor. Din ratiuni sociale, acestea sunt nevoite sa vanda caldura la un pret sub cost. Aces­te preturi sunt stabilite pentru fie­care loca­litate unde exista sistem centralizat de Autoritatea Nationala de Re­gle­men­tare pentru Serviciile Comunitare (ANRSC). Din cauza starii CET-urilor si a influentei autoritatilor locale, in unele ora­se caldura e mai scumpa, iar in altele este mai ieft­ina. Astfel ca locuitorii din Botosani, Iasi, Suceava, Vaslui, Giurgiu, Bu­zau, Man­galia, Alexandria, Zalau, Mier­curea-Ciuc, Brasov si Tg.-Mures pla­tesc cele mai mari tarife pentru giga­calorie, intre 160 lei/Gca si 215 lei/Gca. In schimb, cei din Ploiesti, Deva, cei din localitatile din Valea Jiului, din Bucu­resti, Constanta si Oradea pla­tesc intre 100 si 120 lei/Gca. Statul aco­pera pier­de­rea prin subventii, iar valoa­rea spri­jinului este de 400 de mili­oane de euro anu­al. In plus, din 2002, de cand m­ajo­ri­tatea CET-urilor au trecut in sub­ordinea autoritatilor locale, pana acum datoriile totale ale centralelor au ajuns la peste 530 de milioane de lei. Aproape jumatate din aceasta datorie a fost stearsa in doua etape de Cabinetul Boc. Intr-un studiu prezentat de Valter Popescu, prese­din­tele Patronatului Uni­u­nea Energetica Ro­mania, se arata ca in tara noastra con­sumul este de patru ori mai mare pen­tru un apartament de doua camere fata de unul de patru ca­mere din Ger­mania, stat cu o tem­pera­tura medie sub cea a Romaniei. In plus, se spune in studiu, consumul energetic pen­tru un apar­tament de trei camere este de 1.750 kg cc/an in Romania fata de 612 in Nor­vegia, stat unde temperaturile sunt mult mai scazute. „Aceasta situatie con­duce la multa risipa, consumuri nee­co­nomice, importuri exagerate de com­­bustibili care duc la tarifele foarte mari”, spu­ne Popescu. Potrivit acestuia, se apre­ciaza ca reabilitarea termica a blo­curilor de locuinte poate duce la economisirea a 1,4 milioane de tone echivalent pe­trol/an, ceea ce inseamna 14 milioane de Gca. Reabilitarea include inclusiv blo­cu­rile debransate complet, iar economia de resurse are in vedere si consumul de gaze al apartamentelor care au trecut pe centrale, cliente ale distribuitorilor E.ON Gaz si GDF-Suez. Reabilitarea completa a trei milioane de blocuri ar costa 11 mili­arde de euro, potrivit unor date ale Ministerului Dezvoltarii.


O treime de termoficati, in Bucuresti


Cele mai multe apartamente termoficate sunt in Bucuresti,  570 de mii. Acestea pri­mesc caldura de la Radet, iar pro­du­ca­torul este Electrocentrale Bucuresti. In tara, Timisoara mai are 88,5 mii de apar­tamente bransate, Galati - 82,8 mii, Cra­iova - 67,8 mii, Ploiesti - 59,9 mii, Iasi - 58,9 mii, Oradea - 55,5 mii. Majoritatea pro­ducatorilor si a distribuitorilor sunt in subordinea autoritatilor locale. Exista insa si capital privat.

  • 2,5 mld. lei din conductele de incalzire se pierd anual in pamantul si aerul tarii, pagubele regasindu-se in preturi
  • 2,5 mld. lei din conductele de incalzire se pierd anual in pamantul si aerul tarii, pagubele regasindu-se in preturi

La Sibiu, compania Nuo­nsib este controlata de o firma din Olan­da, iar Transgex Oradea se afla in pro­prietatea omului de afaceri roman Gheor­ghe Calburean. La Bucuresti, Elec­trocentrale se afla in parohia Mi­nis­terului Economiei, fiind sucursala a Ter­moelectrica, iar Radet este in sub­or­dinea primariei. Piata electrica de co­ge­nerare din Romania este estimata la apr­oxi­ma­tiv 1,5 miliarde de euro.


Marile probleme


In studiul amintit, Valter Popescu a identificat cateva din problemele cu care se confrunta sistemul centralizat de ter­mo­­ficare. Potrivit acestuia, su­pra­di­men­sionarea capacitatii de productie, dar cu tehnologie invechita. 80% din  grupurile termoenergetice din tara noastra au fost in­stalate in perioada 1970-1980 de­pasindu-si durata de viata normala. Majo­ritatea capacitatilor termo­ener­ge­tice nu sunt echipamente cu instalatii per­formante pentru reducerea poluarii si, din aceasta cauza, emisiile de dioxid de sulf si oxid de azot se situeaza sub ma­ximele acceptate de UE. In ultimii ani au fost retehnologizate doar 10% din aceste capacitati, iar singura unitate noua de mari dimensiuni se afla in curtea Elcen. In afara de starea tehnica, CET-urile au pierdut aproape jumatate din clienti in 20 de ani, multi dintre acestia trecand la utilizarea centralelor pe gaze naturale. „Mentinerea aceluiasi pret al gazului, atat pentru micii, cat si pentru marii con­sumatori, prin practicarea subventiei in­cru­cisate de la marii la micii con­sumatori, a creat falsa impresie a marii eficiente a sistemului individual de incal­zire, care si asa profita de coe­xis­tenta in acelasi condominium cu sis­temul centralizat”, spune Popescu. Castigatorii debransarilor sunt E.ON si GDF-Suez.

Ajutoare de stat


Pentru prima oara din 2002 pana acum, un Guvern ia decizia de a mai taia din datoriile CET-urilor. Cabinetele Boc 1 si Boc 2 au adoptat doua acte nor­ma­tive prin care sterg o parte din datoriile is­torice ale unor centrale electrice de ter­moficare. In cap de lista se afla CET Bra­sov cu 61,5 milioane de lei, fiind urmata de CET Arad cu aproape 19 milioane de lei, CET Iasi cu 16,4 milioane de lei. Aceas­ta masura nu poate elimina intru totul problemele cu care se confrunta pro­ducatorii de caldura pentru ca nu au bani de combustibil. Singurul avantaj ar putea veni de la banci, care pot sa accep­te finantarea unor achizitii de com­bus­tibil. Insa ajutoarele in cauza nu acopera pe de-a-ntregul toate datoriile. De exem­plu, la Brasov obligatiile de plata sunt de aproape 100 de milioane de lei.


Resursele si consumul Romaniei


Combustibilul utilizat anual pentru incalzire si pen­tru prepararea apei calde de consum pentru toa­te locuintele termoficate din Romania este de 7-8 milioane tcc. Principalii combustibili utili­zati sunt gazul, carbunele, motorina si pacura. Resursele sunt asigurate din productia interna, insa pentru gaz si carbune se mai apeleaza la importuri din spatiul fost sovietic.

Articole similare

1 Comentarii

Comenteaza si tu Comentarii 1 Afisate 1-10 Pagini 2
DACUMA, pe 17.11.2009, ora 10:22 Raporteaza abuz

CEl mai bun e centrala de apart. Consumi cat poti sa platesti. Dovada ca multi nici nu au sucventie la caldura ( gaze ). In bz exista o sucventie de 100 ron / giga la cet, una la transport, una la consumator.. ( a se vedea situl CLM Buzau ). Groso modo pretul unei gigacalc este de 500 ron/G la prod. Un apart de 4 cam consuma cam 4g/luna rezulta un pret de=2000 ron / luna. Acum cu centrala in casa ( si am setata temp la 22 de grade ) platesc cel mult 350 Ron / luna fara nici o sucventie de la stat. pret m3 gaze cet e 0.8ron/m3, iar la pop e 1Ron/m3 la ora actuala.

Campurile marcate cu * sunt obligatorii
Nume:*
E-mail:*
Comentariu:*
Cod confirmare:
capcha
 
Sunt de acord cu Termenii si conditiile Fin.ro