Presedintele Traian Basescu isi exprima recent dezacordul fata de prezenta ar­heo­logilor pe santierele autostrazilor din Romania, facandu-i raspunzatori de in­tar­zie­rea lucrarilor si trimitandu-i sa „caute cioburi” putin mai departe. O discutie cu cons­tructorii italieni a demonstrat ca procedurile de lucru sunt aceleasi, cu di­fe­renta ca in Italia se si respecta ordinea fireasca a lucrarilor, arheologii avand timp suficient sa puna in conservare vestigiile romane.

Autostrazile, in Romania, nu se ma­soara in kilometri, cum se face in orice tara din lume, ci in ani. Romania nu are su­­te sau mii de kilometri de infra­struc­tura rutiera realizati, ci mai are zeci sau su­­te de ani pentru a ajunge din urma ta­rile civilizate in ceea ce priveste den­sitatea de sosele raportata la suprafata. Mai nou, proiectia construirii de drumuri nu se face cu orientare catre viitor, ci bantuita de fantoma trecutului care nu lasa compresorul sa niveleze fun­datia au­to­strazii.

Cel putin aceasta este viziunea prese­dintelui Traian Basescu, fost ministru al Transporturilor in cinci guverne. El declara pe 22 august, in timpul unei vizite pe san­tie­rul Autostrazii Arad-Timisoara, ca arheo­lo­gii, care se ocupa cu descarcarea de sarcina arheologica pe un santier de acest tip, sunt cei care pun bete in roate dez­vol­ta­rii infrastructurii de drumuri. „Daca tot vor sa caute dupa cioburi, sunt sigur ca ar gasi si putin mai la stanga sau la dreapta au­tostrazii. Am rezolvat expro­prierile si acum am ramas cu siturile ar­heologice. Asta e problema la noi, ca trebuie blocata autostrada din orice motiv. In Italia, daca stateau dupa situri arheo­logice, nu se mai cons­truia nimic. La noi, daca se gaseste ceva pe traseul au­to­stra­zii, se blocheaza lu­cra­rile“, a afir­mat pre­sedintele, citat de Mediafax. „Sunt doua su­te de utilaje aici care stau pana se da descarcarea ar­heo­lo­gi­ca. Nu este permis asa ceva”, a completat Ba­sescu. Mesajul sau este clar: cei care cau­ta vestigii pe traseul auto­strazii sunt responsabili de intarzierea lucrarilor. Asta in condi­tiile in care pre­sa a prezentat nume­roase cazuri in care pe diverse san­tie­re fu­sesera demarate lu­crarile fara ca pro­blema exproprierilor sa fie complet rezol­vata.

O luna mai tar­ziu, pe 21 septembrie, presedintele isi relua teza, cu ocazia pre­zen­tarii ra­portului Comisiei Prezi­den­tia­le pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale din Romania. „Zilele tre­­cute, faceam o observatie le­gata de mult prea desele blocaje in exe­cutarea lu­cra­rilor publice de mari di­men­siuni, ma refe­ream la autostrazi, si mult prea inde­lun­gatele blocaje pentru care echipe de oa­meni mai mult sau mai putin cali­ficati, re­pet ce spun, mai mult sau mai putin calificati, sa stea cu lunile sa vada ce este chiar in traseul auto­strazii, cand ar putea sa vada in stanga si in dreap­ta autostrazii ce este. Trebuie sa gasim acel optim care, pe de o parte, sa ne permita sa ne pastram me­moria, pe de alta parte sa ne permita dezvoltarea. Nicio solutie absoluta nu este cea care sa ne dea satisfactie“, a adaugat Traian Basescu.

Berceanu ii centreaza lui Basescu

Afirmatiile sale au fost precedate de cele ale fostului ministru al Transpor­turilor, Radu Berceanu, care identifica in­te­rese economice in „cautarea dupa cio­buri”, cum a definit Basescu munca arheologilor. „Exista un alt conflict cu cei care si-au facut SRL-uri de descarcare arheologica si vor sa aiba cat mai multe situri. Daca intrebam acum 10 ani daca este vreun vestigiu in unele zone ale au­tostrazilor, nu era nimic“, spunea Radu Berceanu in iulie, citat de HotNews.

Ministrul a dat exemplul ca, de cand a fost anuntat traseul unei autostrazi, pe o por­tiune de 19 kilometri s-au gasit 29 de si­turi arheologice, „de parca romanii au stiut acum 2.000 de ani unde vom face noi au­­tostrazi. Este un mijloc de a mulge bani”, a pus Berceanu diagnosticul.

Italienii fac poze din aer

Ceea ce a atras atentia in mod deo­sebit in declaratia presedintelui a fost com­paratia cu Italia. Probabil tara cu cele mai multe vestigii din lume, cu cea mai multa istorie ingropata, Italia este data ca exemplu de stat unde asfaltatorii nu se incurca in astfel de „amanunte”. „In Ita­lia, daca stateau dupa situri ar­heologice, nu se mai construia nimic”, a decretat Basescu.

„Financiarul” a con­tactat una dintre cele mai mari firme italiene in dome­niul constructiei de auto­strazi, Auto­stra­de per l’Italia, pentru a vedea in ce masura arheologii incurca lucrarile. Cul­mea, Tra­­ian Basescu a avut dreptate: asfal­tatorii nu stau dupa situri arheo­lo­gice. Insa explicatia nu rezida in faptul ca arheologii cauta vestigii „putin mai la stanga sau la dreapta autostrazii”, ci este una mult mai normala. Normala pentru o tara cu istorie bogata, care a gasit acel „optim” de care vorbea presedintele, adi­ca isi respecta memoria, dar se si dez­volta. Pe scurt, arheologii italieni cau­ta even­tuale vestigii pe traseul unei vii­toare autostrazi cu mult inainte de inceperea lucrarilor.

Autostrade per l’Italia a construit pana acum peste 3.400 de kilometri de au­to­strazi in Cizma. I-am intrebat pe re­prezentantii companiei cum se pro­­­cedeaza daca pe traseul unei autostrazi se gasesc vestigii: se opresc lucrarile pen­tru in­ter­ventia arheologilor sau se toar­na asfalt pes­te? Iata raspunsul: „Nu se toarna asfalt dea­supra, dar nici nu se opresc lucrarile. Si asta pentru ca este aproape imposibil sa se gaseasca vestigii. Exemplu: Traseul Auto­stra­zii Fiano - San Cesareo, care leaga Auto­stra­da Milano - Roma de Ro­ma - Napoli, arata modul in care infra­struc­tura trebuie sa fie inserata in peisaj. Nu doar in ceea ce priveste estetica me­diului, impactul asupra acestuia, dar si in ceea ce priveste me­to­do­lo­gia de pro­iectare, care intr-o tara ca a noas­tra este vitala pentru tutelarea bu­nu­rilor arheologice.

In faza de pro­iect, specialistii au fa­cut cercetari bibliografice si de arhiva asupra unui teritoriu despre care se stia ca este in­­carcat de isto­rie si, deci, de poten­tiale vestigii. O campanie de foto­grafiere din avion a facilitat indivi­dua­lizarea ari­ilor ar­­heologice. Sapaturile pre­ventive au per­mis gasirea unor ase­zaminte din epoca romana, care se in­cadrau in pro­cesul de repopulare a sa­telor din jurul Romei care, de la sfar­situl epocii repu­blicane pana la cea im­periala, a cu­noscut o importanta dezvoltare a ariilor limitrofe marilor artere de comunicatie inspre Tibur (Tivoli de azi) si Praeneste (Pales­trina de azi).

Proiectul a fost, deci, adaptat la me­diu si la prezenta vestigiilor istorice din aria aleasa initial. In zona Monterotondo a fost identificat un fragment din antica Via Nomentana si au fost scoase la lu­mina 34 de morminte acoperite cu tigla, din secolele II si III d.C. Inspre Guidonia au fost gasite un implant termal si cateva cisterne pentru alimentarea cu apa a unei vile din epoca imperiala”.

Autostrada deviata de copaci

Pe de alta parte, e drept, italienii au trecut si ei prin ceea ce trecem noi astazi. Numai ca asta se intampla cu 50 de ani in urma. Si chiar si asa, cand au gasit vestigii pe traseul autostrazii, nu au ezitat sa devieze proiectul, desi acest lucru a insemnat importante costuri in timp si bani. „In 1962, cand se construia Au­tostrada Soarelui, nu existau nici teh­nologia, nici cultura pentru protectie. La portile Romei, utilajele si sapaturile au dat peste «memoria» unei vile de o ti­picitate rara. Este vorba despre Vila Volusii, din secolul I d.C., care, la randul sau, se incadreaza intr-un context arheologic mai vast. (...) Au fost necesari ani de munca plina de pasiune pentru a recupera, a selecta si a oferi lumii splen­doarea Vilei Lucius Volusius Saturninus. Aceasta munca a fost facuta de catre Auto­strade per l’Italia, ar­heologi si insti­tutiile statului. In con­clu­zie, auto­strada a fost «mutata» pentru a lasa loc istoriei sa infloreasca”, isi amintesc re­prezen­tantii Autostrade per l’Italia.

Inca un exemplu care arata ca ita­lienii sunt dispusi sa cedeze nu numai in fata unor „cioburi”, ci si in fata unor crengi: „La sud-est de Foggia, unde Au­tostrada Adriatica ar fi trebuit sa taie o padure de pini seculari, segmentul res­pectiv a fost deviat, iar zona inclusa in programul de protectie a mediului”.

Toate aceste lucruri, aparent de ne­con­ceput pentru noi, romanii, se intam­pla din cauza culturii si a mentalitatii, dar si a presiunii societatii civile. „Pen­tru traseul Bologna - Florenta am de­marat un sistem avansat de monitorizare, cu ob­ser­vatori sociali si de mediu. Acesta implica agentiile regionale pen­tru mediu, in­te­re­sa­te in mod direct de chestiune si cu com­pe­tente tehnico-stiintifice, pentru a moni­toriza proiectul inainte, in timpul si dupa terminarea lui”, se mai arata in ras­pun­su­rile primite de la Autostrade per l’Italia.

Romanii lucreaza cu buldozerul in spate

Intorcandu-ne acasa, in Romania, constatam ca avem si noi conditii legale pentru a construi curat, cu respect pentru istorie.

Numai ca cine sa stea sa faca lucrurile in ordinea lor normala? Pro­fesorul Alexandru Barnea, seful Catedrei de Istorie Antica si Arheologie a Uni­versitatii Bucuresti si membru in Co­mi­sia Nationala de Arheologie, expli­ca pentru „Financiarul” ca, procedural, modelul romanesc de construire a dru­murilor se suprapune peste cel practicat in tarile avansate ale Europei: „Proce­deul, in mod normal, este urmatorul: avem un proiect de autostrada pe un tra­seu dat. Pe traseu se carteaza exact ce se intampla, nu fix pe linia au­to­strazii, ci de o parte si de alta, si cu proiectul acesta apa­re com­pa­nia care face lucrarea in fata unei eventuale licitatii. Asta se in­tam­pla inainte ca lucrarea sa inceapa efectiv. Nu ca acum, cand s-a intamplat ca arheo­logul sa fie presat sa faca treaba in urma buldozerului, uneori. Obligatoriu este ca, pe zona respectiva, sa se faca cerce­tarea de teren, deci asta se intampla cu un an, doi, trei inainte de inceperea lu­crarii. Nu cu heirup de-asta staha­novist”.

Profesorul Barnea spune ca arheo­logii care fac cercetare pe santiere nu incurca lucrarile si ca, daca s-ar respecta pasii, ministrii sau presedintii n-ar mai avea motive de nemultumire: „Nu tre­buie inceputa lucrarea si atunci ii chem pe arheologi.

Ca atunci niciunul nu poate face nimic ca lumea, se si distruge si mai e si nemultumirea ca, vezi Doam­ne, de ce sta arheologul in calea mea. Pai, n-are cum sa nu stea, asta-i legea, nu se poate”.

In functie de felul in care se urmeaza aceasta ordine, se obtin rezultate mai mult sau mai putin spectaculoase, iar exemplele sunt numeroase, atat pe Autostrada Bucuresti - Ploiesti, cat si pe Autostrada Transilvania. „Nu a fost sufi­cient timp pentru cercetare. Din pacate, la multe dintre locatii nu s-a facut decat cu foarte putin timp inainte. Pe Auto­strada Transilvania, insa, in zona de nord, s-au facut niste descoperiri colo­sale: necropole. Dar acolo s-a putut face des­car­care de sarcina arheologica, pie­sele mu­tate, locul cartat. Cand dai peste o asezare, solutia mutarii ei poate fi foar­te scumpa si atunci modifici pro­iectul au­tostrazii, faci un pod peste... solutii exista”, afirma Ale­xandru Barnea. In aceste conditii, in care arheologii ori­cum nu sunt lasati sa-si faca treaba ca lu­­mea, sa mai si fie scosi vinovati poate parea exagerat.

Si daca tot a venit vorba de Autostrada Soarelui (avem si noi asa ceva), sa ducem comparatia pana la capat. Italienii au construit Autostrada Soa­re­lui in opt ani, intre 1956 si 1964. Are 800 de kilometri lungime si con­stituie prin­ci­pala axa nord-sud a pen­insulei, le­gand Milano de Napoli, potrivit Autostrade per l’Italia. La noi, cons­truc­tia Autostrazii Soarelui, care va avea aproape 250 de ki­lometri, a inceput in 1987 si ur­matorul termen de finalizare anuntat este 2011.

CNADNR cheltuieste milioane de lei pe sapaturi

Pe aliniamentul Autostrazii Transilvania sunt active, in momentul de fata, doua santiere arheologice, potrivit Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR): nodul rutier Luna (km 1) si nodul rutier Turda (km 10).

Pana in momentul de fata, pentru cercetarile arheologice desfasurate pe amplasamentul autostrazii Transilvania s-au platit  6,2 milioane de lei, dintre care 430.000 de lei reprezinta plati efectuate anul acesta.

Pe tronsonul de autostrada Bucuresti - Ploiesti sunt active sase santiere arheologice. Valoarea cercetarilor arheologice pentru tronsonul 1A (km 0+000 - km 19+500) este de 18.500 de lei, iar pentru tronsonul 1B (km 19+500 - km 62+000) valoarea este de 12.000 de lei.

RreSedinTa lui Mihai Viteazul

Arheologii prahoveni au descoperit, la sfarsitul lui septembrie, vestigiile unei resedinte voievodale, din secolele XV-XVI, in care Mihai Viteazul si tatal sau, Patrascu cel Bun, emiteau documente administrative si judiciare. Ruinele se afla in curtea gradinitei din comuna Gherghita, in apropiere de traseul viitoarei autostrazi Bucuresti - Ploiesti. „Ansamblul contine o locuinta, o parte din cimitir si veranda unde s-au tinut procesele judecate de Mihai Viteazul”, a declarat Nina Gheorghe, coordonatorul santierului arheologic, citata de Mediafax.