Valoarea proiectelor depuse pentru finantare prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) depaseste cu mult suma alocata. Interesul este mare, chiar in conditiile in care asigurarea cofinantarii se face greu, iar proiectele sunt tot mai laborioase. Este semn ca investitorii din zona rurala au prins gustul fondurilor europene. Noul director al Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (CRPDR) Iasi, Stelian Ditu,  vorbeste despre interesul urias pe care fondurile europene l-au starnit, dar si despre riscurile la care se supun beneficiarii in cazul in care nu respecta la sange procedurile.

„Financiarul”: Care au fost masurile din cadrul FEADR prin care judetele din nord-estul tarii au absorbit cei mai multi bani in ultimii doi ani?
Stelian Ditu: In cadrul Programului Na­tional de Dezvoltare Rurala, prin care se deruleaza Fondul National pentru Dezvoltare Rurala, in ca­drul Centrului Regional Iasi, cele mai accesate ma­suri au fost masura 121 - modernizarea exploatatiilor agricole, iar in sectorul public, masura 322 - re­novarea si dezvoltarea satelor. Daca in do­meniul privat, in cadrul masurii 121, in 2008, la nivelul centrului regional, in toate cele sase ju­dete, au fost de­puse un numar de 532 de cereri de finantare, cu o valoare de aproximativ un miliard de euro, dintre acestea au fost semnate contracte pentru un numar de 167 de cereri, cu o valoare de aproximativ 360 de mi­lioane de euro. Tot in 2008, in cadrul masurii 322, au fost depuse un numar de 647 de cereri de fi­nantare, cu o valoare de aproximativ sase miliarde de euro, dintre care au fost aprobate spre finantare 75 de proiecte cu o valoare de 730 milioane de euro.

Abia 15 la suta din proiectele depuse de autoritatile locale in 2008 au primit fonduri. De ce un procent atat de redus?
Concurenta pentru masura 322 este extraor­dinar de mare. S-au depus in total pe tara in jur de 1.600 de proiecte, dintre care au intrat la finan­tare doar 272. Deci, concurenta a fost acerba. Sunt plafoane care se stabilesc pentru fiecare proiect, dar atunci cand sunt foarte multe proiecte, depar­tajarea se face prin criterii de evaluare si intra nu­mai cele care au un punctaj foarte bun.

Oricum, la selectie intra numai proiectele care au fost declarate eli­gibile, care sunt perfecte din punctul de vedere al re­dactarii. Din proiectele eligibile, numai aproxi­mativ 20 la suta au obti­nut finantare. De fapt, aceasta masura 322 din cadrul Programului Natio­nal de Dezvoltare Rurala are o alocare de aproape un miliard si jumatate de euro pentru perioada 2007-2013. Pana in prezent, a fost acoperita prin contracte, introdusa la finantare, jumatate din aceasta suma, in jur de 750 de mili­oane de euro. Mai mult, avand in vedere solici­tarile mari, in cadrul sesiunii aferente anului 2009, care a avut loc in perioada 1-31 iulie, a doua juma­tate a fost pusa la dispozitia bene­ficiarilor, fiind deja acoperita de proiecte, cu o valoare cumulata de trei-patru ori mai mare decat suma alocata. Dar noi trebuie sa vorbim doar despre proiecte con­forme, pentru ca verificarea este in desfasurare.

Ce investitii presupune masura 322, care este cea mai cautata de catre solicitanti?
Fondurile din aceasta masura pot fi utilizate pentru canalizari, drumuri, renovarea caminelor culturale, parteneriat cu ONG si asociatii pentru desfasurarea de actiuni in cadrul comunitatii, tot ce poate duce la cresterea nivelului de trai in me­diul rural.

Au aplicat tinerii pentru obtinerea de fonduri pentru instalarea in mediul rural?
Masura 112 a facut parte din masurile des­chise in anul 2008. La nivelul Centrului Regional Iasi au fost depuse 61 de cereri de finantare, cu o valoare de aproximativ un milion de euro. Au fost semnate contracte de finantare pentru aproxi­mativ 41 de cereri cu o valoare de aproximativ 770.000 de euro. Masura este limitata la o valoare de maximum 25.000 de euro, care se aloca ta­narului fermier instalat in mediul rural. Prin aceas­ta masura se incurajeaza desfasurarea de acti­vitati agricole de catre tineri, care preiau ex­ploatatii de la unul dintre membrii familiei sau arendeaza, dobandind o exploatatie unde isi va desfasura activitatea in urmatorii ani. Nu este o conditie obligatorie ca tanarul sa fi avut domici­liul in zona urbana, spre exemplu. Dar activitatea trebuie obligatoriu sa se desfasoare in mediul rural.

Programe pentru tineri

S-a vorbit mult despre faptul ca acest pro­gram este o oportunitate pentru tinerii din strai­natate pentru a reveni in tara. Aplica tinerii intorsi din strainatate pentru acest program?
Nu pot spune in mod particular ca vorbim despre tineri veniti din afara. Masura se refera la toti cei care au pana in 40 de ani, iar oricine vrea sa isi desfasoare activitatea in mediul rural poate aplica.

Nu toti cei care doresc sa inves­teasca in mediul rural sunt specia­listi in agricultura. Catre ce alte domenii se pot orienta cei care vor sa demareze o investitie la tara?
In cadrul PNDR, exista masura 312 care acorda sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi care desfasoara activitati nonagricole. Aceasta masura 312, cu un plafon de maximum 200.000 de euro, la care procentul de finantare nerambursabila ajunge pana la 75 la suta, presupune orice fel de activitate de prestari servicii, cabinete medicale, dotari pentru aceste cabinete.

Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confrunta cei care depun proiecte?
Proiectele sunt de regula bine elaborate. Nu orice beneficiar poate sa isi intocmeasca singur proiectul, cu anexele si cu toate documentele ne­cesare. Este nevoie de o pregatire speciala. Firmele de consultanta care exista pe piata s-au format deja in acest domeniu, iar proiectele sunt din ce in ce mai bine intocmite. Din pacate, se pare ca aceasta criza si-a pus un pic amprenta si asupra be­ne­ficiarilor, care au incheiat contracte cu noi, in sensul ca acea declaratie prin care precizeaza ca isi asigura cofinantarea le-a ridicat oarece probleme cu bancile, in sensul ca li s-au solicitat garantii su­plimentare. Spre exemplu, am avut situatii in care s-a solicitat prelungirea termenului de plata, toc­mai din cauza dificultatilor intampinate la obti­nerea cofinantarii.

Cofinantare mai facila

Ministerul Agriculturii a anuntat insa recent ca s-au simplificat o serie de proceduri in atragerea partii de cofinantare? In ce constau aceste avantaje?
Guvernul a luat o serie de masuri prin care s-a stabilit ca aceia care au semnat contracte in 2009 pot beneficia la demararea investitiilor de un avans care poate ajunge pana la 50 la suta. Pana in 2008, avansul era de numai 20 la suta.

Dar pentru acordarea acestui avans solicitantului i se impun o serie de garantii.
Principala conditie este sa aiba avizata achizi­tia majoritara de catre serviciile noastre de spe­cia­litate. Scopul avansului este de a face plati catre anu­miti furnizori. Daca nu ai stabilit majoritatea furnizorilor, nu se justifica sa iei niste bani pe care sa ii folosesti peste un an. Si atunci, prima con­ditie este avizarea achizitiei majoritare.

A doua conditie este sa aiba o scrisoare de ga­rantie pe 110 la suta din valoarea avansului. Scri­soarea de garantie este eliberata de institutia ban­cara acreditata, dar mai nou sunt avute in vedere si institutii nebancare, in speta Fondul de Garantare. Acum, fondul nu are calitatea juridica pentru a putea emite scrisoarea de garantie ban­cara, care sa fie luata in considerare de catre Agen­tie. Se fac modificari de legislatie si proce­durale, ast­fel incat Fondul sa se comporte ca o banca.

Pro­babil ca la Fond vor fi conditii mai permisive si probabil ca se vor putea lua mai usor scrisorile. Pentru ca scrisorile de garantie se obtin cam in acealeasi conditii ca si un credit si multi spun ca, de­cat sa gajeze sau sa ipotecheze imobile, prefera creditul. Creditul il rulezi mai repede si poti scapa mai repede de el, pe cand scrisoarea de garantie sta blocata pe toata durata de executie a proiectului. Si atunci, omul isi gajeaza, ipotechea­za imobile pe o perioada mai lunga.

Cei care apeleaza la Fondul de Garantare au nevoie de garantii

Atunci care mai este rolul Fondului de Garantare?
Fondul de Garantare functioneaza astfel: daca ai nevoie de o scrisoare, mergi la banca, iar banca te intreaba ce garantii poti sa aduci. Tu, comuna fiind, spre exemplu, poti spune ca nu ai bunuri pe care sa le gajezi si atunci faci solicitare la Fondul de Garantare care solicita BRD emiterea scrisorii de catre banca. Urmeaza ca, de cand se va da noua lege, Fondul sa poata emite direct scrisoarea de garantie bancara. Se va comporta ca o banca, va fi o concurenta.

Dar in toate situatiile beneficiarul va trebui sa acopere cu garantii?
Obligatoriu, pentru ca in cazul in care bene­ficiarul nu si-a dus la indeplinire obligatiile, noi trebuie sa ne recuperam avansul. Banca ne da banii, urmand sa se indrepte spre comuna sa isi recupereze prejudiciul. Si trebuie la randul sau sa execute ceea ce au depus drept gaj, ca ipoteca. Scrisoarea de garantie este o hartie, dar cu o valoare foarte mare si cu o acoperire pentru toata lumea din sistem. Altfel, eu i-as da un avans si nu as avea ce sa mai recuperez.

Si comunele au cu ce sa garanteze?
Prin Fondul de Garantare. Daca aceasta insti­tutie nu ar exista, ar fi extrem de greu. O comuna din Vaslui a reusit deja sa obtina aceasta scrisoare cu ajutorul Fondului.

Ce masuri mai sunt deschise in prezent, la care pot aplica investitorii interesati?
In prezent, sunt deschise masura 121, moder­nizarea exploatatiilor agricole, prima sesiune din 2009, cu o alocatie de 161 de milioane de euro. Sesiunea a fost deschisa pe 7 decembrie si va fi finalizata pana pe 2 octombrie. Masura 142, gru­puri de producatori, o masura deschisa perma­nent, si masura 431, unde cererile se depun direct la agentie.

O singura atentionare as vrea sa fac. Be­ne­ficiarii care au reusit sa contracteze trebuie sa fie atenti asupra instrumentarii corecte si legale, cu respectarea tuturor dispozitiilor legate de fi­nan­tare a acestor proiecte, pentru ca proiectele au o pe­rioada de monitorizare de cinci ani. In acest timp sunt supuse controalelor care se fac atat de institutiile autorizate ale statului roman, dar si de misiunile de audit care vin din partea Comisiei Europene.

Eventualele nereguli si deficiente care se observa cu ocazia monitorizarii pot conduce la retragerea fondurilor pentru investitia respectiva. Si, de aceea, bucuria este foarte mare cand bene­ficiem de acesti bani, dar trebuie sa fim foarte atenti la cum ii utilizam. Sunt urmariti pe o perioada mare si orice deficienta, cat de mica, poate sa iasa la iveala.

Carte de vizita

• Stelian Ditu este director al Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Iasi.
• A lucrat in ultimii trei ani in cadrul Oficiului Judetean de Plati pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.
• Noul director s-a nascut in judetul Olt si este de formatie inginer silvic, absolvind facultatea de profil la Brasov, promotia 1988.
• Prima repartitie de munca a avut-o in Dolj. Aici a lucrat in cadrul Directiei Silvice din 1988 si pana in 2004.
• A ocupat pe rand toate functiile posibile. Are o experienta profesionala de 21 de ani.