Prin noul acord incheiat de Guvern si Fondul Monetar International, cheltuielile a zece mari companii de stat, printre care se numara CFR, Compania Nationala a Huilei, Termoelectrica si Metrorex, vor fi strict monitorizate. Intr-o a doua faza, alte 20 de societati de stat cu cheltuieli mari vor fi supuse aceleiasi proceduri. Scrisoarea suplimentara de intentie a fost publicata, ieri, in Monitorul Oficial.

Compania Nationala de Cai Ferate CFR, Societatea Na­tionala de Transport CFR Calatori, Compania Natio­nala a Huilei, Termo­e­lec­trica, Compania Nationala de Auto­strazi si Drumuri Nationale, Me­trorex, CFR Marfa, Electrocentrale Bucuresti, Societatea Comerciala Electrificare CFR si Administratia Nationala a Im­bunatatirilor Funciare sunt compa­niile de stat intrate sub monitorizarea Fondului Monetar International, po­trivit scrisorii su­plimentare de in­tentie la acordul in­cheiat de Guvernul Romaniei.

Astfel, societatile vizate trebuie sa prezinte Guvernului pro­iectele de buget in 15 zile lucratoare de la data publicarii Bugetului de stat, iar negocierile privind contractele colective de munca vor fi interzise inainte ca bugetul anual al societatii, inclusiv cu plafoanele pentru fondul de salarii, sa fie aprobat. Aceasta masura este motivata, in scrisoarea de intentie, publicata ieri in Monitorul Oficial, prin minimizarea poverii „asu­pra finantelor publice de pe urma intreprinderilor proprietate de stat, ca rezultat al cerintelor de subventionare mai mari si al transferurilor mai mici de dividende“. De asemenea, pentru nerespectarea bugetului sau a con­tractelor de performanta manageriala, directorii societatilor in cauza ur­meaza a fi sanctionati.

Lista extinsa

Dupa ce sistemul de monitorizare va fi pus la punct de Ministerul Finantelor, alte 20 de companii cu cheltuieli mari vor intra sub moni­torizarea FMI. „In urma primei eva­luari, monitorizarea se va concentra pe aceste intreprinderi.

Pe parcursul celei de-a doua misiuni de evaluare, dupa ce sistemul de monitorizare al Ministerului Finantelor va fi fost rafinat, se vor stabili tinte orientative trimestriale pentru 2010 privind sol­dul operational - castiguri inainte de dobanzi, impozite si taxe -, net de subventii, al celor mai mari 30 de in­treprinderi dupa cheltuielile totale“, se arata in scrisoare.

In cele 10 societati de stat vizate in prima faza lucreaza peste 100.000 de oameni in prezent. Multe dintre companiile in cauza figureaza in acelasi timp si in topul celor mai mari datornici la Bugetul de stat. Compania Nationala a Huilei (CNH) se afla in fruntea acestui top, cu datorii la buget de peste 3,6 miliarde de lei. De altfel, Guvernul avea in plan stergerea datoriilor CNH catre Bugetul de stat, masura care, in noile conditii, este greu de pus in aplicare. Guvernul se angajeaza sa imbunatateasca sistemul de monito­rizare a societatilor de stat „cu cele mai mari probleme“, in ve­de­rea stabilirii unor tinte de perfor­man­ta semestriale.

Procedura de monitorizare a com­paniilor de stat a mai fost introdusa de Guvern si in anii trecuti, odata cu semnarea unor acorduri cu FMI. De exemplu, in 2002, existau 80 de intre­prinderi de stat aflate in aceasta si­tuatie. Printre conditiile impuse atunci de FMI se numarau plafonarea cresterii salariilor societatilor cu pierderi si datorii cu doar 3% si disponibilizarea a peste 14.000 de angajati.

Cheltuielile bugetare trebuie reduse drastic

Una dintre principalele modificari aduse prin memorandumul publicat ieri in Monitorul Oficial se refera la tintele privind cheltuielile bugetare. Astfel, la finele anului, FMI a fixat o tinta orientativa de 81,015 miliarde lei. Limita initiala, convenita in luna aprilie, era de 182,723 miliarde de lei. Schimbarile au fost efectute si pentru luna aceasta, la finele careia cheltu­ielile trebuie sa se incadreze in tinta de 63,525 miliarde lei, fata de 132,365 miliarde lei, cat era propus initial.  Prin urmare, Guvernul trebuie sa im­puna reduceri drastice in ultimele trei luni ale anului.

In acelasi timp, au fost facute mo­di­ficari in ceea ce priveste esti­marile veniturilor bugetare. Practic, a fost redus nivelul acestora, de la 166 de miliarde lei, cat estimasera in aprilie 2009, la 149 de miliarde, cu precizarea ca in cazul in care veniturile vor de­pasi valoarea proiectata, tinta de deficit va fi coborata cu o jumatate din surplus, permitand investitii supli­mentare si reducand in acelasi timp deficitul.

Cadrul macroeconomic pentru perioada 2009-2010

In noul memorandum, Executivul explica de ce are nevoie ca o parte din banii de la FMI sa ajunga la MFP. „Cererea interna a scazut mult mai mult decat s-a anticipat la momentul la care s-a convenit programul. PIB-ul real a inregistrat o contractie de 6,2% in primul trimestru si ne asteptam la o scadere suplimentara in trimestrul al doilea, astfel ca pentru intregul an asteptam o contractie severa de -8% pana la -8,5%, cu o modesta ameliorare in 2010.

De asemenea, se anticipeaza ca veniturile vor scadea cu aproximativ 17,5 miliarde RON (3,5% din PIB) com­parativ cu programul initial, din cauza scaderii veniturilor incasate din TVA, contributii sociale si venituri nefiscale.

In total, depasirea cheltuielilor va fi cu aproximativ 3,3 miliarde RON (0,7% din PIB)“, explica autoritatile de la Bucuresti.Referitor la salarizarea in sectorul public, Guvernul se angajeaza sa adop­te legislatia necesara pana la sfarsitul anului 2009 si estimeazaca acest fapt va genera „reduceri semnificative ale cheltuielilor de personal in sectorul public, ce vor asigura economii brute suplimentare de 0,68% din PIB (cel putin 0,49% din PIB net) in 2010“.

De asemenea, se pastreaza tinta fixata pentru 2015, respectiv 7% din PIB pentru chel­tuielile de personal in sectorul public. De asemenea, se arata ca noua lege va ingheta salariile bu­getarilor si pe intreg anul 2010.