Ministerul de Externe incearca sa atraga mediul privat din Romania in proiecte de parteneriat pentru utilizarea fondurilor de asistenta pentru Republica Moldova, Serbia sau Georgia. 

Sectorul privat ignora po­si­bi­li­ta­tile de finantare aparute prin transformarea Romani­ei in donator de asistenta la ni­vel international, prin ade­rarea la UE, dupa 2007. Pentru 2007 si 2008, tara noastra a raportat cumulat peste 170 de milioane de euro in Asis­ten­ta Oficiala pentru Dezvoltare, iar pen­tru 2010, tinta este de 244 de mili­oa­ne de euro. Mihaela Rutjens, direc­tor al Diviziei Asistenta pentru Dez­voltare din Ministerul Afacerilor Externe (MAE), a explicat, pentru „Financiarul”, implicarea Romaniei in programele de asistenta internationale si oportunitatile pentru mediul de afaceri local. 

Un nou profil

Dupa aderarea la UE, statutul Romaniei s-a schimbat din tara recep­toa­re in tara donatoare de Asistenta Oficiala pentru Dezvoltare (AOD). La ni­vel european, angajamentele sunt dife­ren­tiate. Romania si ceilalti membri noi s-au angajat sa chel­tuiasca, in 2010, 0,17% din Venitul National Brut (VNB) pentru asistenta, iar in 2015 sa ajunga la un procent de 0,33 din VNB. Statele mai vechi ale Uniunii, UE15, au ca tinte 0,56 din VNB pentru 2010 si 0,7% pentru 2015.

Potrivit unei estimari recente a Co­mi­­siei Europene, pentru 2010, Roma­nia ar trebui sa ra­porteze 244 de mi­lioane de euro alocati pentru AOD. Pentru 2007, a ra­portat AOD in va­loare de 80 de mi­lioane de euro, iar pentru 2008 - 94 de milioane de euro, adica o contri­bu­tie anuala de aproxi­mativ 0,07 din VNB.

„Ce-mi doresc eu este sa arat ca exista vointa politica a Romaniei de a fi donator si sa fie o crestere treptata, de la an la an, a acestor fonduri dedicate AOD”, a afirmat Mihaela Rutjens. Sta­tele catre care Romania isi indreapta cu prio­ritate asistenta pentru dezvol­tare sunt Republica Moldova, Serbia si Georgia. In perspectiva, sunt luate in consi­derare Irakul si Afganistanul.

Cum se calculeaza AOD

MAE este coordonator la nivel na­tio­nal pentru politica de dezvoltare, la fel ca si in alte state. Raportarea totala de AOD pe care o face MAE la sfarsitul fiecarui an este compusa din mai multe surse si programe, insa toate au ca nu­mi­tor comun Bugetul de stat. Cea mai importanta felie care contribuie la AOD este parte din con­tributia anuala a Romaniei la bugetul Uniunii Europene. Pentru 2009, aceas­ta suma a fost de 34 de milioane de euro.

In al doilea rand, este vorba despre bugetul pentru AOD pe care MAE il primeste anual de la Bugetul de stat. In 2007, acest capitol bugetar a avut o valoare de 4,7 milioane de euro, in 2008 de 4,8 milioane, iar pentru 2009 au fost alocate doua milioane de euro. In al treilea rand, este calculata va­loa­rea programelor pe care le im­ple­men­teaza alte ministere - Finante, Educatie, Mediu, Transporturi, IMM-uri. Pen­tru a fi considerat AOD, un program trebuie sa fie promovat intr-o tara aflata pe lista Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare si sa aiba u  obiectiv asimilat dezvoltarii - de exem­plu, infrastructura sau edu­catie. Un alt exemplu este Ministerul Finantelor, care a sters din datoriile unor tari de pe lista recipientilor de asistenta, iar cuan­tu­mul acelor sume a fost calculat ca AOD. In contextul actualei crize econo­mice, va fi imposibil ca Romania sa raporteze pentru 2010 o asistenta de 244 de milioane de euro.

MAE are nevoie de o agentie

Ce se intampla insa concret cu ba­nii alocati de Romania pentru dez­vol­ta­re? In cazul banilor varsati in buge­tul UE pentru AOD, repre­zentantii Roma­niei la Bruxelles impun ca acesti bani sa fie folositi in zonele prioritare pentru Romania. De aici incolo, Comi­sia Euro­pea­na se ocupa de imple­men­tare: achi­zitii si licitatii la care pot par­ticipa si agenti economici din Romania. Preze­n­ta antreprenorilor din Romania este insa aproape nula, din cauza lipsei de experienta in ac­cesarea fondurilor comu­­­nitare si a reticentei de a lucra in Republica Mol­dova, Serbia sau Georgia. In cazul banilor primiti anu­al de la Bugetul de stat pen­tru AOD, Ministe­rul de Ex­terne pla­nifica stra­tegia si identifica zonele unde ar tre­bui alocate aceste fonduri, in consultare cu alte mi­nistere si or­ganizatii nongu­verna­mentale. MAE nu are insa posi­bilitatea de a im­plementa proiectele.

Mihaela Rutjens spune ca MAE are banii, dar nu are capacitatea de im­ple­mentare si nici nu vrea sa se trans­forme intr-un implementator de proiecte, pen­tru ca are diplomati, nu experti in achi­zitii si licitatii. Aceasta da ca exem­plu un proiect initiat de Minis­terul Adminis­tratiei si Internelor pen­tru Republica Moldova, care nu poate fi finantat prin bugetul AOD. Legea Bu­getului de stat din Romania nu permite transferul de fonduri intre ministere, spre diferenta de alte state din UE. 

In acest moment, proiectele finan­tate de MAE sunt implementate pe canale multilaterale si bilaterale. De exemplu, Scoala Romana de Dezvol­tare, un proiect de training care s-a desfasurat saptamana trecuta in Venus, judetul Constanta, a fost imple­mentat de Programul pentru Dezvol­­tare al ONU din Romania. „Pentru asta, platim comision, costuri admi­nistrative. In momentul in care ne vom permite, ar trebui sa investim in propria noastra expertiza romaneasca si sa o mentinem aici, pentru ca va veni un moment in care agentiile ONU vor pleca din Romania”, spune Mihaela Rutjens. Proiectele finantate de Romania in afara sunt implementate de agentiile ONU din Chisinau, Bel­grad, Tbilisi etc.

Pe termen lung, solutia este infiin­tarea unei agentii de implementare, direct subordonate MAE. Un asemenea proiect nu va putea fi propus decat dupa depasirea crizei economice.

Parteneriate celebre

Si in cazul proiectelor de asistenta implementate finantate direct de Romania, mediul privat este reticent. Cauza este aceeasi: companiile roma­nesti nu sunt interesate sa investeasca in Republica Moldova, Serbia si Georgia, adica prioritatile MAE.

La nivel international, sunt cateva exemple puternice de cooperare intre zona publica si cea privata, din care re­zulta atat indeplinirea obiectivului de asistenta, cat si profit pentru societate. Compania Coca-Cola, in ideea de a des­chi­de o fabrica in Africa de Sud, a fost interesata sa investeasca alaturi de Guver­nul american intr-o instalatie de epurare a apei, pentru ca avea nevoie de apa. Producatorul auto Mercedes a in­ves­tit in Nigeria intr-un proiect AOD de formare profesionala, inainte de a des­chide o fabrica de vehicule comerciale.

Jan Sorensen, reprezentant perma­nent al institutiilor ONU la Bucuresti, spune ca multe state folosesc AOD ca un instrument de dezvoltare a propriei economii. Costurile directe se pot intoar­ce ca venituri in economie, prin achizitii de bunuri si servicii, prin con­tracte castigate de firme din Romania, sau prin angajarea de consul­tanti sau experti romani.

„Se poate face un fel de bilant. Este pozitiv pentru multe economii, nu sunt bani aruncati pe geam, dinspre statele relativ bogate spre statele sarace. Sunt multe beneficii indirecte, in privinta stabilirii relatiilor econo­mice, comert, sau investitii”, a afirmat Sorensen. Ofi­cia­lul ONU atrage atentia ca ONG-urile si companiile din Romania se con­cen­treaza prea mult pe finantarile guver­namentale pentru programele din alte state. „Cei im­plicati ar trebui sa se con­centreze si pe piata interna­tio­nala, care este mult mai mare, in care Romania poate fi un jucator, cu fonduri nu din AOD romanesc, ci de la UE, Ban­ca Mondiala si ONU”, a afirmat Sorensen.

Intre soft-power si colonialism

Concentrarea excesiva pe bene­fi­cii­le imediate a introdus un nou con­cept - „aju­tor conditionat”, care este din ce in ce mai contestat, fiind vazut ca un instrument de dominatie colo­niala. Cea mai eficienta si corecta politica este transformarea asistentei pentru dezvol­tare intr-un instrument de „soft-power”, care poate aduce beneficii eco­nomice pe termen mediu si lung. AOD poate ameliora relatiile cu alte sta­te, in interese econo­mice directe, pen­tru a mentine pacea si stabilitatea sau pentru a asigura securitatea energetica. Astfel, asistenta pentru dezvoltare poa­te fi considerata un instrument de poli­ti­ca externa, alaturi de negocierile po­litice, relatiile comerciale sau de investitii.

„O tara ar putea sa nu realizeze potentialul beneficiilor directe si indirecte, daca are o atitudine mini­malista, de genul «Cat as putea obtine din asta?». Este o atitudine foarte ingusta, dupa parerea mea, nu este o viziune strategica”, spune Sorensen.

Kai Brand-Jacobsen, directorul ONG-ului local PATRIR, a dat exemplul Irlandei si Norvegiei ca state care au oferit asistenta internationala inca de cand erau considerate printre cele mai sarace state din Europa. „Statele mici si mijlocii pot castiga influenta pe scena inter­nationala prin dezvoltare, sprijin pentru drepturile omului si procese de pacificare. Uitati-va la Norvegia, e o tara mica, cu putin mai mult de patru mi­lioa­ne de oameni. Dar sunt putine lucruri discutate la nivel international fara implicarea Norvegiei. Deci, un pro­gram eficient AOD, care sa nu se bazeze numai pe castigurile de capital pe ter­men scurt, ci unul care cultiva rela­tiile bune intre state, care ajuta statele in ne­voie, creeaza un respect global pentru Norvegia, ofera deschi­dere, acces, oportunitati”, spune Jacobsen.

Un model pacifist

Aplicat la nivel local, modelul lui Jacobsen ar insemna ca Romania sa reduca bugetele militare si sa transfere diferentele inspre asistenta interna­tionala. Beneficiile ar fi imbunatatirea imaginii Romaniei in presa interna­tionala, imbunatatirea relatiilor cu alte tari, care s-ar putea transforma in acces catre piete, si cresterea nivelului de pregatire al resurselor umane.

„Daca vezi oameni afectati de tsunami in Timorul de Est sau in Indonezia, acordarea ajutorului de ur­genta de care au nevoie si salvarea de vieti nu au ca scop castigul de capital pentru businessul din Romania. Insa ar putea aduce promovarea Romaniei in stirile internationale, dezvoltarea de relatii bune cu acele state. In plus, acei romani care iau parte la misiuni ar castiga cunostinte si aptitudini valo­roase. Aproape orice om de afaceri din Romania iti poate spune ca cetatenii romani care au fost pregatiti sau au avut experienta de munca in strai­natate revin cu o mai buna capacitate de lucru”, a mai afirmat Jacobsen.

Nevoia de lobby

In cazul fondurilor UE pentru dezvoltare, toate companiile din interiorul Uniunii au sanse de a obtine contracte, in urma unor licitatii deschise. In realitate, fiecare stat trage sforile pentru ca tipul de program pe care il propune prin intermediul Comisiei sa se potri­veas­ca profilului unei companii sau al unei industrii locale. Romania ar putea beneficia de acest sistem in momentul in care va avea o activi­tate de lobby eficienta la Bruxelles.