Un pasaj din centrul Iasiu­lui se incapataneaza sa ajun­ga una dintre cele mai scumpe investitii ale muni­cipalitatii din acest an.

Descoperirea unor ves­tigii istorice pe traseul pa­sajului pietonal din zona Halei Centrale din Iasi risca sa ridice costul proiectului la 15,4 milioane de lei, de doua ori mai mult decat se estimase initial. Conser­va­rea vestigiilor a dublat su­prafata pasajului, dar si costurile.

Cateva vestigii istorice, descoperite in centrul Ia­siu­lui, pun din nou greu­tate pe bugetul local. Pro­iectul unui pasaj pie­tonal in mijlocul orasului a dat peste cap planurile constructorilor, dupa descoperirea catorva ruine. Arheo­logii ieseni au convins autoritatile locale de importanta vestigiilor si au determinat municipalitatea sa ac­cep­te ca acestea sa fie conservate. Numai ca o astfel de decizie de pas­trare a urmelor istoriei in centrul orasului nu este ieftina, ci dubleaza costul pa­sajului. Daca initial contrac­tul a fost incredintat pentru suma de 6,4 mi­lioane de lei, ruinele l-au urcat la 15,4 milioane de lei, fara TVA.

Consi­lierii locali urmeaza sa decida in ur­matoarea sedinta daca aproba modi­fi­carea indicatorilor financiari, dupa reanalizarea situatiei de pe santier. Pana in prezent au intrat deja in sapa­turile efectuate in zona Halei Cen­trale in jur de 7,5 milioane de lei, bani care ar fi fost, se pare, suficienti pentru in­tre­­gul proiect daca nu s-ar fi decis si inglo­barea ruinelor pe tra­seul pasaju­lui. Proiectul de hotarare de Consiliu Local Municipal (CLM) initiat de catre Directia de Investitii a Primariei Iasi, care pre­vede reactua­lizarea indicato­rilor tehni­co-econo­mici ai pasajului, vi­zand cos­turi to­tale de pana la 15,4 milioane de lei, va fi supus votului pe 31 august.

Suprafata spatiilor comerciale urca de la 250 mp la 450 mp

„Valoarea indicatorilor nu arata ca atat va fi cheltuit pentru ca, de obicei, la licitatii se solicita sume mai mici. Din experienta pe care o am in calitate de participant la licitatiile Primariei pot sa va spun ca se depun oferte care ajung si la jumatate din prevederea bugetara. La pasaj se vor face si noi investitii, precum majorarea suprafetei desti­nate spatiilor comerciale de la 250 la 450 de metri patrati”, a declarat viceprimarul Gabriel Grigore.

Cele mai costisitoare lucrari sunt cele legate de structura de rezistenta a viitorului pasaj. Astfel, pentru aces­te lucrari, municipalitatea a calculat ca ar avea nevoie de inca peste opt milioane de lei. Alte aproximativ cinci milioane de lei ar fi necesare pentru finalizarea lucrarilor de amenajare de la interiorul pasajului, dar si pentru punerea in evidenta a vestigiilor.

„In medie, este un cost estimat de 470 euro/mp, cu tot cu refacerea esplanadei. Anul acesta vrem sa continuam lucrarile si sa finalizam partea de structura, sa deschidem circulatia auto. O parte din lucrari vor fi realizate in con­tinuare de firma Conest, care a ince­put lucrarile la pasaj, iar altele vor fi scoase la licitatie”, a declarat Dumi­tru Tomorug, director de investitii la Primaria Iasi. Costurile cu pasajul pot fi scazute in cazul in care se aleg alte solutii, alte materiale decat cele propuse prin proiect. Cele trei punti de acces in pasaj au fost prevazute, de exemplu, cu scari rulante. In interior vor fi amenajate si spatii comerciale pe o suprafata totala de peste 400 mp.

Specialistii au sustinut conservarea vestigiilor

Descoperirea vestigiilor a pus pe jar intreaga breasla de arheologi din Iasi si nu numai, cei care au participat in mai multe randuri la discutii cu reprezentantii municipalitatii pen­tru a se stabili daca ruinele merita sau nu sa fie conservate.

Dr. Stela Cheptea, directorul Cen­trului de Istorie si Civilizatie Euro­peana din cadrul Filialei Iasi a Aca­demiei Romane, a precizat ca vestigiile fac parte dintr-o locuinta de piatra care a avut mai multe etape de constructie. „Cladirea a avut trei faze de constructie. Am gasit piatra din secolul al XIX-lea, dar sunt si dovezi mai vechi cu doua secole. Stim ca functionala pana in secolul al XX-lea a fost doar partea de nord (spre SRI - n.r.). Se pare ca a fost parterul unei cladiri care a fost lo­cuita si in secolele trecute”, a de­clarat Stela Cheptea. O ipoteza mai curajoasa a avansat-o prof. Ioan Caprosu. Acesta afirma ca vestigiile reprezinta parterul unui han. „Erau trei hanuri in zona. Acesta este unul dintre cele trei. Mai este o galerie ase­manatoare in zona Bisericii Ca­tolice si una la Biserica Barnov­schi”, a explicat prof. univ. Ioan Caprosu, cunoscut arheolog.

Punct de atractie turistica

Una dintre parerile cele mai avizate in ceea ce priveste situatia creata la Hala Centrala este cea a arheologului Costica Asavoaie. Acesta considera ca asemenea vestigii pot crea orasului o imagine asemanatoare cu cea a Parisului sau a Londrei. „Vestigiile se pot pastra. Pilonul central este vital, restul depinde de fatadare. Orasul trebuie sa se dezvolte, dar trebuie sa se dezvolte cu cap. Ar trebui sa luam exemplul Parisului sau al Londrei, care au conservat canalele si cladirile vechi. Sa nu uitam cat de atragatoare ni s-au parut «Misterele» celor doua orase. La Paris se conserva si vestigii din 1852, la Iasi nu se pot conserva vestigii de la 1652?”, a afirmat Costica Asavoaie, arheolog de la Institutul de Arheologie din Iasi.