Monitorul Oficial a publicat decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului prin care a condamnat statul roman intr-un proces cu jurnalistul Petre Mihai Bacanu. Practic, instanta de la Strasbourg recunoaste ca ziaristului i s-au incalcat drepturile la libera exprimare si la un proces echitabil in urma dezvaluirilor de presa de la inceputul anilor 2000, privind relatia de afaceri dintre Sorin Ovidiu Vantu si Nicolae Vacaroiu.

Curtea de la Strasbourg a stabilit, in esenta, ca in timpul proceselor de la instantele romanesti din­tre Nicolae Vacaroiu si Petre Mihai Bacanu, acestuia din urma i s-a refuzat posibilitatea de a chema martori, inclusiv pe Sorin Ovidiu Vantu, si de a aduce diverse probe in favoarea sa. Acest lucru echivaleaza cu incalcarea art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care statueaza, printre altele, dreptul la un proces echitabil si dreptul de a chema martori in fata instantei.

De asemenea, Bacanu si societa­tea care editeaza ziarul „Romania li­bera” s-au plans ca, prin con­dam­narea lor penala si civila in Ro­mania, li s-a incalcat dreptul la libera exprimare (art. 10 din Conventie). Curtea a admis si acest punct de vedere.

In urma deliberarilor, CEDO a condamnat statul roman la plata a 8.150 de euro catre Petre Mihai Ba­canu si editorul „Rl”, pe urmatoarele considerente: 3.150 de euro in contul sumelor pe care instantele romanesti l-au obligat pe Bacanu sa i le dea lui Nicolae Vacaroiu in urma proceselor si 5.000 de euro despa­gu­biri morale (ziaristul ceruse 500.000).

Vantu - BID - Vacaroiu

Sentinta CEDO vine la fix 10 ani dupa faptele care au condus la dezvaluirile din „Romania libera”. Potrivit sentintei CEDO, la originea cauzei se afla un contract semnat pe 24 mai 1999 intre Sorin Ovidiu Vantu si Nicolae Vacaroiu, prin care cel din urma se obliga sa faca demersurile pentru infiintarea unei noi banci, Banca de Investitii si Dezvoltare, cu Vantu actionar majoritar. Pentru aceasta, Vacaroiu, ajuns ulterior presedinte al Senatului, urma sa primeasca o remuneratie „cu titlu gratuit” de 10,8 miliarde de lei vechi, ceea ce insemna 657.000 de euro la vremea respectiva. Vacaroiu a obtinut autorizatie de la BNR si a devenit presedinte al BID, cu un salariu lunar de aproximativ 10.000 de dolari. De asemenea, el figura si printre actionarii minoritari, cu 0,027% din titlurile bancii.

„Infiintarea bancii a facut obiectul unei atentii deosebite din partea opiniei publice. Anumite mijloace de informare in masa au avansat ipoteza ca SOV ar fi constituit capitalul bancii cu sume investite de catre depunatori intr-un fond de investitii, FNI. Acest fond, administrat de o societate infiintata de SOV, ar fi dat faliment in luna mai 2000, atragand pierderea economiilor mai multor sute de mii de depunatori”, se arata in cuprinsul sentintei CEDO.

Prima plangere

Dezvaluirile pe aceasta tema au fost deschise de Petre Mihai Bacanu pe 26 noiembrie 2001: „Vacaroiu a primit de la Vantu 10,8 miliarde cu titlu gratuit”. In material, Bacanu prezenta contractul dintre cei doi si explica ce inseamna sintagma „cu titlu gratuit”: un act juridic prin care o persoana se obliga la o anumita prestatie in favoarea altei persoane, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb. „Oare Vacaroiu primea aproape trei sferturi de milion de dolari in semn de prietenie, de iubire din partea domnului SOV? Mai degraba credem ca Vacaroiu primea gratis 10,8 miliarde de lei si, tacit, lui SOV i se garanta ca nu va fi deranjat de nimeni. (...) Musiu Vacaroiu s-ar putea sa-i zica in continuare «cadou», «dar», «donatie», dar cel mai aproape de realitate este plocon pentru a obtine favoruri. Mita in toata regula”, scria Bacanu in articol.

Acest material si cele care i-au urmat s-au lasat cu o plangere penala din partea lui Nicolae Vacaroiu impotriva ziaristului. Motivand ca semnarea contractului dintre el si Sorin Ovidiu Vantu era legala si ca, oricum, nu a luat miliardele promise din cauza problemelor financiare ale lui SOV, Vacaroiu a cerut daune morale de 10,8 miliarde de lei vechi de la Bacanu si „Romania libera”.

Pe parcursul procesului, instanta i-a refuzat lui Bacanu mai multi martori, precum si o serie de intrebari pe care avocatul sau voia sa i le adreseze lui Nicolae Vacaroiu. Cu toate acestea, actiunea impotriva lui Bacanu a fost respinsa. La recurs insa, Vacaroiu a castigat, instanta obligandu-l pe Bacanu la plata a 50 de milioane de lei vechi despagubiri morale.

A doua plangere

   
Seria de dezvaluiri a continuat, Bacanu publicand, pe 7 octombrie 2002, un articol intitulat „Enigma contului bancar al clientului 421. Vacaroiu a primit mii de dolari de la BID si dupa ce demisionase din functia de presedinte”. Potrivit unui extras de cont publicat, in ianuarie 2001 Nicolae Vacaroiu primise de la BID un salariu de 265 de milioane de lei vechi, adica aproximativ 10.600 de dolari. Alte extrase aratau ca, si dupa ce nu a mai fost presedintele BID, Nicolae Vacaroiu a continuat sa primeasca cu regularitate sume de mii de dolari din partea noului presedinte BID.

Acest material a fost urmat de o noua plangere penala din partea lui Nicolae Vacaroiu, care cerea daune morale de 20 de miliarde de lei vechi. Din nou, pe parcursul termenelor, instanta i-a refuzat lui Bacanu atat adresarea mai multor intrebari catre reclamant, cat si audierea a opt martori, printre care si Sorin Ovidiu Vantu, si presedintele BID.

Sentinta finala, dupa recurs, l-a gasit iarasi vinovat pe ziarist, care a fost condamnat la plata a 20 de milioane de lei vechi amenda penala si 70 de milioane de lei vechi daune morale catre Nicolae Vacaroiu.

Petre Mihai Bacanu a actionat ulterior statul roman in judecata la Strasbourg, pentru ingradirea dreptului la libera exprimare si la un proces echitabil. In urma analizarii dosarelor de la instantele nationale si a punerii lor in acord cu juris­pru­den­ta CEDO, Curtea a stabilit ca justitia romana i-a incalcat jurna­lis­tu­lui drepturile din Conventia Euro­peana a Drepturilor Omului.

Bacanu: „Nu puteam s-o las asa, aveam cazier”

Jurnalistul Petre Mihai Bacanu ne-a declarat, apropo de actiunea inaintata la CEDO, ca „nu puteam s-o las asa, pentru ca aveam cazier (la vremea condamnarii sale de catre instantele romanesti, calomnia era considerata infractiune in Codul Penal - n.r.). Acum, dupa publicarea sentintei in Monitorul Oficial, voi face cerere sa-mi stearga cazierul”. Bacanu a minimalizat nivelul despagubirilor obtinute, 8.150 de euro fata de 500.000 de euro solicitati („nu stiu cat s-au cerut daune, avocatul s-a ocupat de asta”), insa a laudat continutul sentintei: „Este o victorie a presei. Este atat de frumos redactata... zece legi ale presei de la noi nu fac cat sentinta redactata de CEDO”.

Nicolae Vacaroiu, presedintele Curtii de Conturi, nu a putut fi contactat pana la inchiderea editiei.