Dupa sase luni de guvernare, Executivul prezinta versiuni diferite ale raportului privind masurile anticriza adoptate, in functie de publicul vizat. Presa, si mai departe electoratul, este alimentata cu un bilant festivist, din care reiese ca toate obiectivele au fost realizate, in timp ce partenerilor sociali li se prezinta un document ceva mai realist, in care tinte declarate atinse in documentul anterior sunt catalogate ca inoportune sau inca in discutie.

Bilantul la sase luni al guvernarii Cabinetului Boc, axat pe masurile de re­lan­sare a economiei romanesti si de diminuare a efectelor negative ale crizei economice, suna foarte bine sau mai putin bine, in functie de publicul tinta. In acest moment, se afla in circulatie doua documente emanate de Guvern, unul reprezentand o sinteza a acestor masuri si a gradului lor de realizare, destinat mass-mediei, deci publicului larg (avand in vedere faptul ca presa este cureaua de transmisie a informatiilor catre cetateni), iar cel de-al doilea fiind un raport destinat partenerilor sociali, mai greu de indopat cu gogosi despre succesul programului anti­criza. Teoretic, cele doua documente ar trebui sa fie identice. Practic insa, datele prezentate difera pe alocuri, in partile esentiale ale raportului.

Spre exemplu, la capitolul „Masuri pentru finantarea econo­miei si cres­terea lichiditatii”, un obiectiv central il reprezinta „com­pensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de platit sau cu alte impozite datorate Bugetului de stat in lunile ulterioare lunii in care s-a depus cererea de restituire, precum si dupa expirarea termenului legal de 45 de zile”. Ei bine, acest obiectiv apare ca realizat in raportul furnizat presei (ANAF a anuntat chiar ca operatiu­nea va demara luna aceasta), in timp ce in documentul destinat intreprin­za­torilor se face explicit mentiunea ca Agentia Nationala de Adminis­tra­re Fiscala considera aceasta masura ca neoportuna si ca adoptarea ei se va face candva, in viitor.

Un alt aspect ce arunca in derizoriu seriozitatea acestui raport, absolut necesar, de altfel, este mentionarea unor masuri anticriza imposibil de adoptat, dar pe care Guvernul continua sa le aminteasca, desi termenul pe care si l-a propus pentru implementarea lor a trecut, iar conjunctura dictata de conditionalitatile impuse Romaniei de Fondul Monetar International este total neprielnica. Este vorba aici despre neimpozitarea profitului reinvestit, masura care in raportul destinat presei apare ca fiind in discutie cu FMI si Comisia Euro­peana, iar in raportul pentru oamenii de afaceri apare ca fiind obiectul unui act normativ ce urmeaza sa fie elaborat. In ambele versiuni insa, apare ca data limita pentru transpunerea in realitate a acestei facilitati fiscale trimestrul al II-lea al anului in curs!

Masuri anuntate ca noutati existau deja, insa doar pentru initiati

Neculai Vitelaru, presedintele Patronatului Judetean al Intre­prin­derilor Mici si Mijlocii Iasi sem­na­leaza si el un aspect neclar al programului anticriza, respectiv anuntul Guvernului referitor la acordarea de ajutoare de minimis intreprinzatorilor. Este vorba aici de ajutoare de stat de pana la 200.000 de euro. „Aceasta nu este nici pe de­parte o masura noua, de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana exista posibilitatea ca micii intre­prinzatori sa beneficieze de ajutoare de stat de pana la 200.000 de euro. Ea nu a fost insa po­pu­larizata pe scara larga, fiind des­tinata doar catorva firme, apropiate puterii”, ne-a declarat Neculai Vitelaru.

In fine, una dintre cele mai controversate actiuni anticriza, cre­ditul fiscal, este demontata de Cezar Coraci, presedintele Uniunii Gene­rale a Industriasilor din Romania UGIR - 1903, care considera acest tip de ajutor mai impovarator decat un credit bancar. Domnia sa a calculat ca dobanda pe care intreprinzatorul o plateste statului daca beneficiaza de credit fiscal este de 36% pe an, plus faptul ca trebuie sa dispuna de garantii imobiliare, in timp ce dobanda anuala aferenta unui credit bancar poate ajunge la 12%-14%. „Ma intreb daca aceasta artimetica simpla nu a fost aplicata si de Guvern la adoptarea masurii, sau poate ca nu, ea fiind destinata doar catorva firme”, mai spune Cezar Coraci.