Desi fondurile postaderare sunt o sursa importanta de finantare a investitiilor pentru mediul de afaceri din Romania, interesul acestora din urma este destul de scazut. Pe de o parte, fondurile se acorda pe principiul rambursarii dupa efectuarea unor cheltuieli, iar firmele sunt reticente in a se angaja la alte cheltuieli in contextul crizei economice si a problemelor de lichiditate. Pe de alta parte, drumul catre obtinerea unei finantari este un mare necunoscut, iar firmele sunt retinute in a da onorarii importante unor consultanti de renume. 

Fondurile europene sunt o treime din bugetul total al blocului comunitar si cele mai mari sur­se de investitii in econo­mia reala. De ase­me­nea, instru­mentele de finantare sunt in centrul Planului European de Relansare Eco­nomica, o strategie de sustinere a Europei in perioada crizei si de asigurare a unei reveniri rapide la o crestere economica durabila, spu­ne executivul de la Bruxelles. In acest context, finantarile disponibile prin Fondul Social European care sustin investitiile in forta de munca sunt cu atat mai importante cu cat impactul recesiunii pe piata muncii se va re­simti inca aproximativ cinci ani dupa relansarea economica, potrivit spe­cialistilor din domeniu.

La nivel european, alocarile finan­ciare prin instrumentele politicii de coeziune fac parte dintr-o strategie ampla care contine un set de masuri bugetare in valoare de cel putin 200 de miliarde de euro. Masurile sunt desti­nate, pe de o parte, sustinerii mediului de afaceri, a IMM-urilor carora le-a fost restrans accesul la finantare si, pe de alta parte, menti­nerii si crearii de noi locuri de munca si imbunatatirii competentelor de pe piata muncii.

In Romania, o strategie anticriza bazata pe Fondul Social European este deocamdata inexistenta, iar daca exista, este strict secreta. De ase­me­nea, la nivelul autoritatilor com­pe­tente nu a fost realizat un studiu asupra pietei mun­cii din Romania pentru a identifica, spre exemplu, nevoile de formare a angajatilor, dis­tri­butia regionala a acestora, dar si calificarile si compe­tentele cerute de agentii economici in functie de zona in care acestia isi desfasoara acti­vi­tatea. Relevant este si faptul ca abia dupa doi ani si jumatate de la aderare, Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca (ANOFM) a accesat fonduri europene pentru a-si instrui per­so­nalul si a pune la punct instrumente care sa ii permita sa furnizeze studii despre piata muncii.

Au fost cerute doar 6% din fonduri

Pe de alta parte, mediul privat nu se inghesuie sa ia fonduri europene nici pentru a-si perfectiona angajatii, nici pentru a primi subventii pentru salariile personalului. Cea mai recenta statistica a Ministerului Muncii pri­vind proiectele depuse pentru trei scheme de ajutor de stat si de minimis lansate la sfarsitul lunii martie arata ca au fost depuse cereri de finantare pentru doar 6% din suma alocata. Astfel, au fost inregistrate 57 de cereri complete in valoare de 8,4 milioane de euro, in timp ce fondurile destinate acestor masuri sunt de 142 de mili­oane de euro. Este vorba des­pre aju­torul de stat pentru ocu­pare, care subven­tio­neaza cos­tu­rile pentru ocu­parea fortei de munca, cel pentru formare, care subventioneaza costu­rile pentru for­ma­rea profesionala a angajatilor, si ajutorul de minimis, care subven­tio­nea­za costurile pentru informare, in­stru­ire si investitii in domeniul sa­natatii si securitatii la locul de munca.

Din punctul de vedere al sumei solicitate, cele mai multe cereri au fost pentru specializare si perfec­tionare, pentru care au fost depuse cereri de sprijin de aproximativ 3,45 milioane de euro, si pentru calificare si recalificare, de 2,7 milioane de euro.

Cele mai putine proiecte, cu o valoare de aproape 203.000 de euro, au fost depuse pentru ocupare, ma­sura prin care angajatorul poate primi o subventie de 50% din costurile sala­riale pe o perioada de 12 luni de la recrutarea unui salariat. Initial, s-a considerat ca aceasta masura va in­curaja firmele in a face noi angajari si ca va fi o solu­tie pentru numarul tot mai mare de someri. Insa pana acum, tocmai acest ajutor financiar s-a dovedit a fi cel mai putin atractiv pen­tru angajatori. Autoritatile s-au vazut nevoite sa acor­de facilitati suplimen­tare. Astfel, an­ga­jatorul nu mai este obligat sa pas­treze angajatul dupa perioada in care salariul acestuia a fost subven­tio­nat. Daca angajatorul consi­dera ca un salariat nu cores­punde profesional, fir­ma poate renun­ta la el si poate angaja o alta persoana pe locul de munca subventionat.

Lipsa de know-how

Reticenta companiilor din Romania in a accesa fonduri europene pen­tru a investi in propriii angajati este explicata, pe de o parte, prin ratiu­ni care tin de pe­rioada de recesiune, iar, pe de alta parte, prin modalitatea difi­cila de accesare. „Ingri­jo­rate de spectrul crizei economice, unele com­panii privesc derularea unor activitati sus­tinute fi­nan­ciar prin fonduri euro­pene ca pe o chel­tu­ia­la neo­­por­tuna si nea­dec­vata, date fiind problemele finan­ciare“, a declarat, pentru „Finan­ciarul“, Mihai Moia, consul­tant pe pro­ble­ma­tica fon­du­rilor europene in cadrul Deloitte Romania. Astfel, com­panii mari din piata nu stiu ca salariile angajatilor care participa la programe de formare profesionala in cadrul unui proiect cu finantare struc­tu­rala pot fi platite din fondurile eu­ro­pene. La aceasta se adauga si alte chel­tuieli eligibile pre­cum costurile pen­tru materiale, chel­tuielile de deplasare ale forma­torilor si ale anga­ja­tilor care vor fi instruiti, inclusiv cele de cazare. Toate pot fi sustinute prin schema de ajutor de stat pentru formare profe­sionala generala si specifica - „Bani pentru formare profesionala“.

Pe de alta parte, firmele nu sunt dispuse sa plateasca la valoare unui consultant. „Pentru a accesa fonduri importante, spre exemplu, de un mi­lion de euro, este important ca soli­citantul sa fie sprijinit de o persoana specializata, cu istoric foarte bun in accesarea finantarilor europene. Iar un astfel de consultant poate fi destul de scump“, a mai spus reprezentantul Deloitte.

In al treilea rand, modalitatea de accesare este dificila. Desi autoritatile au incercat sa simplifice si sa reduca documentatia care trebuie depusa in cadrul licitatiei de proiecte, aceasta ramane destul de stufoasa, iar intre­gul proces, unul birocratic.

Bani pentru formare generala si specifica

Pentru formarea profesionala a angajatilor, IMM-urile romanesti pot accesa fonduri europene nerambur­sabile de 56,25 milioane de euro prin schema de ajutor de stat „Bani pentru formare profesionala“. Schema de aju­tor de stat este activa pana la 31 de­cembrie 2010, in limita fondurilor dis­ponibile, iar principiul prin care se obtin banii este „primul venit, primul servit“.

Ajutoarele se acorda in cadrul a trei domenii majore de interventie a POS DRU:
 D.M 2.1 „Tranzitia de la scoala la viata activa“
 D.M 2.3 „Acces si participare la formarea profesionala continua“
 D.M 3.2 „Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pen­tru promovarea adaptabilitatii“.

Cererea de finantare trebuie sa aiba o valoare minima de 10.000 de euro, echivalent in lei, si de maxi­mum doua milioane de euro.

Fondurile se acorda pentru doua tipuri de formare profesionala, cea generala si cea specifica. Formarea generala este cea prin care se ofera calificari ce pot fi transferate catre alti angajatori sau catre alte domenii de activitate. Prin formare specifica, par­ticipantii la cursuri vor primi infor­matii si competente ce pot fi aplicabile direct in postul actual sau viitor, iar calificarile nu pot fi folosite in alt domeniu de activitate sau in cadrul altei companii.

In acordarea fondurilor se vor lua in considerare tipurile de firme asa cum sunt definite de reglementarile europene.

    Microintreprindere - sub 10 angajati, cifra anuala de afaceri si/sau total bilant anual de pana la 2 milioane de euro
    Intreprindere mica - sub 50 de angajati, cifra anuala de afaceri si/sau total bilant anual pana la 10 milioane de euro
    Intreprindere mijlocie - intre 50 si 250 de angajati, cifra anuala de afaceri si/sau total bilant anual peste 10 milioane de euro
    Intreprindere mare - peste 250 de angajati, cifra anuala de afaceri si/sau total bilant anual de peste 43 de milioane de euro.