Autoritatile de la Beijing au solicitat inscrierea pe ordinea de zi a apropiatei reuniuni la nivel inalt a G8, care-si va desfasura lucrarile saptamana viitoare, in Italia, a propunerii lor privind crearea unei noi monede mondiale de rezerva. China vrea, de asemenea, ca subiectul sa fie consemnat in comunicatul final al summitului. Reactia pietei nu a intarziat sa apara, euro progresand in fata dolarului, la fel cum s-a intamplat, de altfel, saptamana trecuta, cand Banca Populara a Chinei a lansat un apel ferm in favoarea instituirii unei noi valute mondiale, alternativa la bancnota americana. Cel mai mare detinator de obligatiuni ale Trezoreriei SUA si numarul 1 mondial la rezerve internationale, de 1.946 miliarde de dolari, China a evocat de mai multe ori in ultimul timp temerile sale legate de faptul ca o crestere a datoriei publice a SUA, cu stimularea inflatiei, va antrena devalorizarea patrimoniul sau in dolari. In alta ordine de idei, Beijing a decis sistarea achizitiilor de metale pentru rezerva de stat. China a cumparat deja 235.000 de tone de cupru, 30.000 de tone de indiu si 5.000 de titan. Mai mult, in decembrie 2008, au fost achizitionate de la producatorii chinezi 590.000 de tone de aluminiu brut si 159.000 de zinc rafinat. Potrivit estimarilor Uniunii furnizorilor de produse metalurgice din Rusia, toate achizitiile efectuate de China pe piata aluminiului reprezinta aproape 2% din consumul mondial (27 de milioane de tone la sfarsitul anului 2008). Cifrele sunt aproximativ aceleasi si in cazul cuprului. Analistii se tem ca decizia Beijingului va determina scaderea preturilor mondiale la metalele de baza, dupa o perioada de restabilire a acestora si o noua situatie de criza pentru producatorii din intreaga lume.