Si noul Parlament se confrunta cu probleme legate de absenteism si de transparenta, potrivit constatarilor Institutului pentru Politici Publice, la finalul primei sesiuni. In schimb, declaratiile politice caracterizeaza activitatea parlamentarilor.

Desi activitatea parlamentara a devenit mai transparenta, prin accesul la informatii despre sumele lunare primite si cheltuite de parla­mentari cu indemnizatii, transport sau telefon mobil, la comisii, „acolo unde, practic, este cen­trul de greutate al activitatii parlamentare, in continuare exista limite majore de acces la informatii in timp real. Cu cateva exceptii la Camera, sedintele comisiilor permanente nu sunt in totalitate accesibile publicului sub as­pectul dezbaterilor“, arata IPP. In acelasi timp, cand vine vorba despre convingerile politice si vot, IPP afirma ca Parlamentul „ramane o ma­sina de vot“, stare intretinuta de liderii parti­delor. „Parlamentarii, inclusiv cei nou-veniti, observa unde se iau deciziile, inclusiv la nivelul agendei legislative, si de aceea comportamentul lor se caracterizeaza prin chiul, lipsa de atentie, votarea dupa cum le cer liderul de grup si colegii cu influenta in partid,“ scrie IPP.

Ministrii, cei mai chiulangii

In ceea ce priveste chiulul, la Camera Depu­ta­tilor, primele sase pozitii in clasamentul ab­sentelor sunt ocupate de ministri. Din 472 de voturi in plen, exprimate prin sistemul de vot, Marian Sarbu si Dan Nica nu au participat la nici­unul, Elena Udrea a votat de trei ori, Constantin Nita de opt ori, Theodor Paleologu de 18 ori, iar Monica Iacob-Ridzi de 20 de ori. In topul absentilor sunt si lideri marcanti de partid: Nini Sapunaru, cu o prezenta de 7%, Ludovic Orban - 7%, Dan Ilie Morega - 8%, Viorel Hrebenciuc - 8% si Bogdan Niculescu Duvaz - 9%. Pe de alta parte, au fost si parlamentari care au participat la peste 90% din voturile din plen: Ioan Munteanu - 96%, Dragos Zisopol - 94%, Du­mi­tru Pardau - 92% si Petru Farago - 92% pre­zenta la voturile din plen. Pe langa absenteismul ridicat, IPP observa ca declaratiile politice de la tribuna si lobby-ul sunt practici frecvent utilizate in actuala legislatura. Deputatii cu cele mai multe declaratii politice au fost Mircea Grosaru, Liviu Bogdan Ciuca, Daniela Popa si Aledin Amet, iar senatorii fruntasi la acest capitol sunt Emilian Valentin Francu, Dumitru Oprea, Gheorghe David si Sorina-Luminita Placinta. O problema o reprezinta, din nou, birourile parlamentare din teritoriu, „o cutie a Pandorei pe care niciun lider politic nu isi doreste sa o deschida“. Camerele Parlamentului nu aveau nici dupa Paste evidenta birourilor din teritoriu ale deputatilor si senatorilor, cu toate ca parlamentarii incaseaza bani pentru func­tionarea lor. IPP noteaza ca exista totusi preocupari la nivelul conducerii Camerelor de a aduce ceta­teanul mai aproape de Parlament, prin „idei de genul: daramarea zidurilor din jurul cladirii, organizarea de sedinte in provincie si aducerea de tineri - chiar copii - care sa ia loc in fotoliile par­lamentarilor la anumite aniversari“.

Institutul pentru Politici Publice: Chiar daca numeric actualul Parlament s-a innoit cu peste jumatate, cei care au ideile si iau deciziile sunt tot parlamentarii la al doilea sau al treilea mandat. Cele mai putine schimbari, in sensul de noi lideri in Parlament, se vad in randul minoritatilor.