La cateva zile dupa ce Turcia a amanat, pentru a patra oara in decurs de trei luni, semnarea unui acord vizand proiecul Nabucco si in aceeasi zi in care la Bruxelles, responsabili ai Comisiei Europene, ai Rusiei, ai Ucrainei si ai institutiilor financiare internationale analizau un posibil ajutor financiar acordat Kievului, presedintele Dmitri Medvedev il convingea pe colegul sau, Ilham Aliev, sa vanda companiei Gazprom din productia azera de gaze naturale. Este vorba de 500 de milioane de metri cubi, incepand cu 1 ianuarie 2010. Pretul de achizitie - inimaginabil de ridicat pentru grava criza traversata nu numai de economia rusa, dar si de compania Gazprom, a carei valoare de capital s-a redus de 2,3 ori in ruble si de 3 ori in dolari - de 350 de dolari mia de metri cubi. Moscova a mai propus astfel de tarife numai Uzbekistanului si Turkmeniei - cate 300 de dolari, iar in cazul Ashabadului, dialogul a esuat lamentabil. Carburantul cumparat va fi folosit pe piata interna, eliberand astfel volumele de gaze rusesti pe care Gazprom le va putea exporta in Europa. In plus, Gazprom a primit drept prioritar in achizitionarea gazelor realizate la zacamantul Shakh-Deniz (rezerve de 1,2 trilioane de metri cubi si o productie anuala de 22 de milioane de metri cubi), considerat principala sursa de aprovizionare a Nabucco. Expertii rusi au spus ca, tinand cont de noile date ale problemei, partea azera poate impune UE propriile ei conditii in colaborarea din domeniul gazelor naturale. „Chiar daca Nabucco nu va mai prezenta avantajele initiale, gazoductul va fi construit, fiind un proiect mai degraba politic decat comercial, iar Azerbaidjanul va exploata acest lucru, incercand sa obtina cele mai bune conditii”, estima analistul german Alexander Rahr. In ceea ce priveste Ucraina, Europa este dispusa, inclusiv prin intermediul BERD si BCE, sa ofere ajutor Kievului pentru achizitionarea cantitatii de gaze rusesti necesare asigurarii presiunii in conductele de transport, numai in cazul unei transparente totale a activitatilor din sfera gazelor naturale. Iar suma va fi, probabil, jumatate din cea solicitata, de 4,2 miliarde de dolari. Analistii sustin ca pana in septembrie nu se va reusi convenirea in privinta tuturor aspectelor divergente.

Azerbaidjan: cifre-cheie