Romania - singura tara din UE care nu relaxeaza fiscalitatea
Un document oficial al Comisiei Europene atesta ca Guvernul ascunde adevarul
O noua confirmare a faptului ca programul guvernamental de reducere a numarului de taxe si impozite nu inseamna nici pe departe o relaxare fiscala vine din partea Comisiei Europene care, recent, a calculat impactul in PIB-ul statelor membre al masurilor anticriza de natura reducerii fiscalitatii.
La Romania este 0%.
Una dintre masurile anticriza frecvent aplicate de statele membre ale Uniunii Europene o constituie relaxarea fiscalitatii, obiectivul urmarit prin renuntarea temporara de catre stat la o parte din veniturile provenite din taxe si impozite fiind relansarea consumului. Mai multi bani in circulatie, in buzunarele cetatenilor si in conturile firmelor inseamna reluarea productiei, deci mentinerea, poate chiar crearea de noi locuri de munca. Si mai inseamna noi venituri bugetare provenite din taxe si impozite. Este o logica simpla, dar nu la indemana oricarui guvern.
Sunt patru tari din cele 27 componente ale Uniunii Europene care nu si-au permis, din ratiuni obiective, o relaxare fiscala, ca raspuns la criza economica si financiara, iar Romania face parte dintre ele. Ungaria, Bulgaria, Grecia sunt celelalte trei. Justificarea imposibilitatii recurgerii la stimulente fiscale, indiferent de natura acestora, consta, cel putin in cazul Romaniei, in evolutia atipica a indicatorilor macroeconomici. O rata anuala a inflatiei in 2008 de 7,85%, fata de media zonei euro de 3,3%, si un deficit bugetar de 5,2% din PIB, fata de media statelor eurolandului de 1,7% din PIB indica punctul nevralgic al unei strategii bazate pe micsorarea taxelor si impozitelor. Economia romaneasca era, la momentul izbucnirii crizei, supraincalzita (cerere in exces, satisfacuta in proportie de 90% din importuri pe datorii) si fara nicio posibilitate de crestere a unui deficit bugetar deja peste pragul de 3% din PIB impus prin criteriile de convergenta stabilite de Comisia Europeana.
Minciuna are picioare scurte, dar cui ii pasa de adevar?
Si daca ratiunea obiectiva pentru care, pe timp de criza, Guvernul sugruma consumul si activitatile productive in loc sa le stimuleze nu ar fi fost suficienta pentru mentinerea disciplinei fiscale, prin acordul incheiat cu Fondul Monetar International ea a devenit litera de lege. Altfel spus, cu certitudine in Romania, in urmatorii doi ani, taxele si impozitele vor avea un trend unic, crescator. Dar pentru ca o asemenea realitate da prost in ajun de campanie electorala, Cabinetul Boc a demarat un amplu proiect de cosmetizare a realitatii - programul de eliminare sau comasare a taxelor si impozitelor - anuntand electoratul platitor de dari catre stat ca, pana la finele lunii iunie, din cele 486 de taxe si impozite, ce greveaza in prezent bugetele cetatenilor si companiilor, vor fi eliminate 179, lasand sa se inteleaga ca avem de-a face cu o scadere nu doar a numarului, ci si a valorii acestora.
Recentul raport al Comisiei Europene asupra situatiei finantelor publice din statele membre arata insa ca adevarul este cu totul altul. Realizand o cuantificare a masurilor anticriza de natura relaxarii fiscale in Produsul Intern Brut al statelor membre, CE arata ca, in cazul Romaniei, impactul acestui tip de politici este zero. Mai pe romaneste, nu exista in 2009 nici cea mai mica sansa de scadere sau macar mentinere a nivelului taxelor si impozitelor la nivelul de la inceputul anului 2008.
Austriecii iau mai putine impozite cetatenilor, spaniolii - companiilor
Planul anticriza al Comisiei Europene (Planul de Redresare a Economiei Europene), adoptat in noiembrie 2008, a stabilit o marja generoasa de manevra pentru politicile ce vizeaza relaxarea fiscala in vederea stimularii consumului, deci a investitiilor. Este vorba de 1,5% din PIB, atat la nivelul statelor membre, cat si la cel comunitar. Profitand de oportunitatea creata, majoritatea guvernelor europene au actionat in directia scaderii impozitelor si a taxelor, diferenta intre raspunsul lor la initiativa Comisiei constand in componenta pe care pun accent in acest moment. Astfel, Guvernul austriac renunta la venituri de 1,4% din PIB, provenite din fiscalitate si cheltuieste suplimentar 0,4% din PIB in avantajul cetatenilor si companiilor, dar in mod diferit. Stimulentele fiscale acordate gospodariilor in vederea mentinerii puterii de cumparare, deci a consumului, se ridica la 1,1% din PIB. Relaxarea fiscala ce vizeaza mediul de afaceri este de 0,3% din PIB, masurile destinate revigorarii pietei muncii au un impact de 0,2% , iar investitiile demarate de stat pentru crearea de noi locuri de munca si a stimularii activitatii companiilor este de 0,2% din PIB.
Guvernul spaniol acorda o importanta mai mare mediului de afaceri, firmelor, daca este sa apreciem strict dupa ponderea relaxarii fiscale in PIB. Relaxarea fiscala totala anticriza este de 2,3% din PIB, din care cea mai mare pondere o au masurile destinate mediului de afaceri, 1,1% din PIB. Gospodariile beneficiaza de o reducere a fiscalitatii de 0,3%. Polonia, tara asemanatoare ca structura a economiei si ca probleme in tranzitie cu Romania, a decis ca isi permite sa aloce in 2009 1% din PIB masurilor anticriza de natura fiscala. Estimarea initiala a Guvernului polonez era ca programul anticriza pe componenta reducerii fiscalitatii va costa 0,8% din PIB. Ulterior insa, a fost nevoit sa aloce resurse suplimentare. Pentru stimularea investitiilor, statul renunta la 0,7% din veniturile cuvenite din taxe si impozite in favoarea cetatenilor (0,6% din relaxarea fiscala este in favoarea lor), a companiilor (0,1% din PIB sunt masurile de reducere a fiscalitatii pentru mediul de afaceri) si investeste in infrastructura 0,1% din PIB.
Planurile pentru 2010 sunt deja gata
Programele anticriza de natura relaxarii fiscale continua si in 2010, iar Spania este prima tara care deja a anuntat oficial care sunt costurile pentru bugetul public, 0,6% din PIB. Calculele preliminare ale altor guverne europene arata cresteri ale impactului in PIB al diminuarii fiscalitatii in anul urmator, acestea urmarind relansarea activitatii economice dupa scaderea si mai apoi mentinerea la nivel de criza din 2008-2009. Suedia va aloca 1,6% din PIB acestui tip de masuri, Austria - 1,8% din PIB, Polonia - 1,5% din PIB, iar Romania - 0% din PIB, arata clar raportul Comisiei Europene.Articole similare
- NATO infrunta criza cu Smart Defence
- Demonstratiile antiausteritate cuprind lumea. Politicienii raman surzi la revolta strazii
- Aurul, facut praf de dolarul american
- Analistii firmei lui Roubini: Marile probleme nu vin din zona economicului, ci a socialului
- Salonul aerospatial MAKS-2011: parada multa, contracte de doar - 10 mld. $
- Salariile mici - argumentul cu care puterea vrea sa atraga investitorii straini
- Trecerea la euro - o dorinta recenta, dar cu finalitate indepartata
- Efectul neasteptat al globalizarii: Marile concerne au fost depasite de companii locale
Cele mai citite din Dosar
- Real Madrid, cel mai bogat club din lume.Vezi Top 20 mondial
- Cele mai valoroase branduri sportive
- Real Madrid, cel mai bogat club din lume.Vezi Top 20 mondial
- Fotbal: “Echipa de vis” a lumii ar costa 83 mil. euro pe an. Vezi componenta
- Ce bani primesc Steaua, Rapid si Vaslui pentru ca au luat bataie in Europa League
- NATO infrunta criza cu Smart Defence
- Febra metalului galben: 2.500 de romani si-au transformat economiile in aur din cel mai pur. Randamentul este de pana la 40% pe an
- Real Madrid, cel mai bogat club din lume.Vezi Top 20 mondial
- Cele mai valoroase branduri sportive
- Real Madrid, cel mai bogat club din lume.Vezi Top 20 mondial
- Fotbal: “Echipa de vis” a lumii ar costa 83 mil. euro pe an. Vezi componenta
- Ce bani primesc Steaua, Rapid si Vaslui pentru ca au luat bataie in Europa League
- NATO infrunta criza cu Smart Defence
- Febra metalului galben: 2.500 de romani si-au transformat economiile in aur din cel mai pur. Randamentul este de pana la 40% pe an
Recomandari editori
- Sef peste avioane cu frica de zbor? Ce fel de oameni compun noul guvern
- Sefa diviziei companii mici si PFA de la Bancpost: Peste jumatate din sectorul privat lucreaza in microintreprinderi, o piata de 6 mld. euro pentru banci. Daca statul si bancherii nu sustin acest sector, vom vedea un efect de domino
- Tinerii talibani ai PDL si mostenirea guvernarii Boc. Afla urgentele noii echipe guvernamentale
- Jeffrey Franks: Nu este loc in buget pentru majorari de salarii
- Gerul ar putea scumpi factura la energia electrica
- Interviu cu Stere Farmache, ex-presedintele Bursei de Valori Bucuresti
- Romania a obtinut 1,5 mld. dolari din obligatiunile lansate in SUA
- SITUATIE CRITICA Presiunea gazelor a scazut sub cota de avarie!





Ultima ora

