Login

Intra in contul tau creat pe Fin.ro pentru a beneficia de serviciile noastre

Nume Utilizator/Email
Parola Am uitat parola

Nu ai un cont pe Fin.ro? creeaza unul acum pentru a avea acces deplin.

Inregistreaza-te
Cont nou RSS
Analiza  1 Iulie 2009, 17:49, Ioana Speteanu

Romania - singura tara din UE care nu relaxeaza fiscalitatea

Un document oficial al Comisiei Europene atesta ca Guvernul ascunde adevarul

O noua confirmare a faptului ca programul guvernamental de reducere a numarului de taxe si impozite nu inseamna nici pe departe o relaxare fiscala vine din partea Comisiei Europene care, recent, a calculat impactul in PIB-ul statelor membre al masurilor anticriza de natura reducerii fiscalitatii.

La Romania este 0%.

  • Romania - singura tara din UE care nu relaxeaza fiscalitatea
  • Romania - singura tara din UE care nu relaxeaza fiscalitatea

Una dintre masurile an­ticriza frecvent aplicate de statele membre ale Uniunii Europene o constituie relaxarea fis­calitatii, obiectivul urmarit prin renuntarea temporara de catre stat la o parte din veniturile provenite din taxe si impozite fiind relansarea con­sumului. Mai multi bani in circulatie, in buzunarele cetatenilor si in conturile firmelor inseamna reluarea productiei, deci men­ti­nerea, poate chiar crearea de noi lo­curi de munca. Si mai inseamna noi venituri bugetare provenite din taxe si impozite. Este o logica simpla, dar nu la indemana oricarui guvern.

Sunt patru tari din cele 27 com­po­nente ale Uniunii Europene care nu si-au permis, din ratiuni obiective, o relaxare fiscala, ca raspuns la criza economica si financiara, iar Roma­nia face parte dintre ele.  Ungaria, Bul­ga­ria, Grecia sunt celelalte trei. Justi­fi­carea imposibilitatii recurgerii la stimulente fiscale, indiferent de na­tu­ra acestora, consta, cel putin in cazul Romaniei, in evolutia atipica a in­dicatorilor macroeconomici. O rata anuala a inflatiei in 2008 de 7,85%, fata de media zonei euro de 3,3%, si un deficit bugetar de 5,2% din PIB, fata de media statelor euro­landului de 1,7% din PIB indica punc­tul nevralgic al unei strategii bazate pe micsorarea taxelor si impozitelor. Economia ro­ma­neasca era, la mo­men­tul izbuc­nirii crizei, supra­incalzita (cerere in exces, satisfacuta in proportie de 90% din importuri pe datorii) si fara nicio posibilitate de crestere a unui deficit bugetar deja peste pragul de 3% din PIB impus prin criteriile de con­ver­genta stabi­lite de Comisia Europeana.

Minciuna are picioare scurte, dar cui ii pasa de adevar?


Si daca ratiunea obiectiva pentru care, pe timp de criza, Guvernul su­gru­ma consumul si activitatile pro­ductive in loc sa le stimuleze nu ar fi fost suficienta pentru men­ti­nerea disciplinei fiscale, prin acordul in­cheiat cu Fondul Monetar Inter­na­tional ea a devenit litera de lege. Altfel spus, cu certitudine in Roma­nia, in urmatorii doi ani, taxele si im­pozitele vor avea un trend unic, cres­cator. Dar pentru ca o asemenea rea­litate da prost in ajun de cam­panie electorala, Cabinetul Boc a demarat un amplu proiect de cos­metizare a realitatii - programul de eliminare sau comasare a taxelor si impozitelor -  anuntand electoratul platitor de dari catre stat ca, pana la finele lunii iunie, din cele 486 de ta­xe si impozite, ce greveaza in pre­zent bugetele cetatenilor si com­paniilor, vor fi eliminate 179, lasand sa se inteleaga ca avem de-a face cu o scadere nu doar a nu­ma­rului, ci si a valorii acestora.

Recentul raport al Comisiei Euro­pene asupra situatiei finantelor pu­blice din statele membre arata insa ca adevarul este cu totul altul.  Rea­lizand o cuanti­fi­care a masurilor anticriza de natura relaxarii fiscale in Produsul Intern Brut al statelor membre, CE arata ca, in cazul Roma­niei, impactul acestui tip de politici este zero. Mai pe ro­ma­neste, nu exista in 2009 nici cea mai mica sansa de scadere sau macar men­ti­nere a nivelului taxelor si impo­zite­lor la nivelul de la inceputul anului 2008.

 Austriecii iau mai putine impozite cetatenilor, spaniolii - companiilor


Planul anticriza al Comisiei Euro­pene (Planul de Redresare a Eco­no­miei Europene), adoptat in no­­iem­­brie 2008, a stabilit o marja gene­roasa de manevra pentru politicile ce vizeaza relaxarea fiscala in vederea stimularii consumului, deci a inve­stitiilor. Este vorba de 1,5% din PIB, atat la nivelul statelor membre, cat si la cel comunitar.  Profitand de opor­tunitatea creata, majoritatea guver­nelor europene au actionat in directia scaderii impozitelor si a taxelor, diferenta intre raspunsul lor la ini­tia­tiva Comisiei constand in com­po­nenta pe care pun accent in acest moment. Astfel, Guver­nul austriac renunta la venituri de 1,4% din PIB, provenite din fiscalitate si cheltuieste suplimentar 0,4% din PIB in avantajul cetatenilor si com­paniilor, dar in mod diferit. Stimu­lentele fiscale acordate gospodariilor in vederea mentinerii puterii de cumparare, deci a consu­mu­lui, se ridica la 1,1% din PIB.  Relaxarea fiscala ce vizeaza mediul de afaceri este de 0,3% din PIB, masurile destinate revigorarii pietei muncii au un impact de 0,2% , iar investitiile de­ma­rate de stat pentru crearea de noi locuri de munca si a stimularii acti­vi­tatii companiilor este de 0,2% din PIB. 

Guvernul spaniol acorda o importanta mai mare mediului de afa­ceri, firmelor, daca este sa apre­ciem strict dupa ponderea relaxarii fiscale in PIB.  Relaxarea fiscala tota­la anticriza este de 2,3% din PIB, din care cea mai mare pondere o au ma­surile destinate mediului de afa­ceri, 1,1% din PIB.  Gospodariile bene­fici­aza de o reducere a fiscalitatii de 0,3%. Polo­nia, tara asema­na­toare ca struc­tura a economiei si ca probleme in tranzitie cu Roma­nia, a decis ca isi per­mite sa aloce in 2009 1% din PIB masurilor anticriza de natura fiscala. Estimarea initiala a Guvernului polo­nez era ca pro­gramul antic­ri­za pe componenta re­du­cerii fiscalitatii va costa 0,8% din PIB. Ulterior insa, a fost nevoit sa aloce resurse supli­mentare. Pentru stimularea in­ves­titiilor, sta­tul re­nunta la 0,7% din veniturile cuvenite din taxe si impozite in favoarea cetatenilor (0,6% din relaxarea fiscala este in favoarea lor), a companiilor (0,1% din PIB sunt masurile de redu­cere a fiscalitatii pentru mediul de afaceri) si investeste in infrastructura 0,1% din PIB.

Planurile pentru 2010 sunt deja gata

Programele anticriza de natura relaxarii fiscale continua si in 2010, iar Spania este prima tara care deja a anuntat oficial care sunt costurile pentru bugetul public, 0,6% din PIB.  Calculele preliminare ale altor gu­verne europene arata cresteri ale impac­tului in PIB al diminuarii fis­calitatii in anul urmator, acestea urma­rind relansarea activitatii eco­nomice dupa scaderea si mai apoi mentinerea la nivel de criza din 2008-2009.  Suedia va alo­ca 1,6% din PIB acestui tip de ma­suri, Austria - 1,8% din PIB, Polonia - 1,5% din PIB, iar Ro­mania - 0% din PIB, arata clar ra­portul Co­mi­siei Europene.

Articole similare

Campurile marcate cu * sunt obligatorii
Nume:*
E-mail:*
Comentariu:*
Cod confirmare:
capcha
 
Sunt de acord cu Termenii si conditiile Fin.ro