Noul proiect de Lege a turismului nu a intrat in Parlament de la 1 iulie a.c., asa cum a anuntat de nenumarate ori ministrul de resort, Elena Udrea. O parte dintre membrii Consiliului Consultativ al Turismului se declara multumiti de aceasta intarziere, date fiind actualele reglementari ale actului normativ, care ii dezavantajeaza. Pe langa textele confuze sau care nu-si gasesc locul in acest proiect, un alt motiv de nemultumire este si timpul dat drept ragaz de MT patronatelor pentru a consulta si adnota textul de proiect, de doar o saptamana, in conditiile in care acesta ar trebui sa fie public.

Daniel Vasilescu, prese­din­tele Federatiei Patrona­telor din Turism (FPTR), spune ca timpul dat de Ministerul Turismului spre consultare este prea scurt pen­tru a fi dat membrilor pentru ca acestia sa-si poata trimite eventualele propuneri. 

Pe de alta parte, MT sustine ca „institutia a finalizat proiectul de o saptamana“, fiind trimis asociatiilor patronale de profil care „au solicitat prelungirea termenului de expri­mare a punctelor de vedere vizavi de acest proiect“. Lunea viitoare ur­mea­za sa aiba loc sedinta Comitetului Consultativ al Turismului in care vor fi dezbatute si propunerile patro­natelor si asociatiilor patronale pe marginea proiectului MT. Dupa care, „legea va ramane pe perioada va­can­tei parlamentare in dezbatere pu­blica, pentru ca forma finala sa raspunda cat mai bine nevoilor de reglementare din acest moment“.

Reglementari evazive

Cristina Partal, presedintele Aso­ciatiei Nationale a Turismului Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), este de parere ca unele din reglemen­tarile propuse de MT in noua Lege a turismului sunt foarte evazive, cre­and astfel confuzie. „Asa cum suna in prezent, propunerea MT privind ca­sele traditionale este foarte evaziva si nu elimina confuzia cu definitia „pensiunilor turistice“. De aceea, mai bine renuntam la idee decat sa ramana in acest mod“, spune repre­zentantul ANTREC. Casele traditio­nale au fost definite de MT „ca fiind structuri de primire turistice cu o capacitate de cazare de maximum cinci camere, care functioneaza in locuintele cetatenilor, amenajate potrivit specificului traditional si in cadrul carora se pot desfasura activi­tati simple de culegere a fructelor de padure, a plantelor medicinale, seza­tori“. In plus, proprietarii caselor traditionale si ai pensiunilor vor fi nevoiti sa obtina si pe viitor avizele PSI, pe cele de mediu si sanitar-vete­rinare, considerate a fi prea impova­ra­toare pentru posibilitatile fi­nan­ciare ale multora dintre ei. La acestea se adauga si obligativitatea ca „fiecare operator din domeniul turismului (deci si cei ai caselor traditionale - n.r.) sa aiba si sa utilizeze cel putin o adresa e-mail“. „Nu se poate aplica aceasta prevedere in pensiuni, unele nu au nici macar telefon, dar sa-i obligi sa aiba adresa de e-mail activa... Trebuie un pic de atentie“, mai spune Cristina Partal. Potrivit  propunerii MR, orice operator din turism va trebui sa transmita prin e-mail, la termene prestabilite, date pentru „Sistemul informational pen­tru turism“. Aceasta baza de date va cuprinde, printre altele, informatii cu privire la resursele naturale, patri­moniul turistic, operatorii economici autorizati sa desfasoare activitate de turism, structura si caracteristicile proprietatilor hoteliere si a tuturor structurilor de cazare active, a celor inchise si aflate in conservare, a celor aflate in proces de modernizare, cat si a proiectelor deja elaborate si care au autorizatie de constructie sau sunt cuprinse in PUZ-uri.

Taxa hoteliera,„furata“ din Codul Fiscal

Este contestata si o alta preve­dere a textului inaintat spre consul­tare de catre MT asociatiilor din tu­rism, cea privind taxa hoteliera unica de 2%. Potrivit textului MT, „taxa hoteliera este stabilita la nivel unic national de 2% din valoarea neta a unei nopti de cazare sau a primei nopti din sejur in cazul pachetelor turistice. Consiliile Locale pot evalua si aproba reducerea taxei hoteliere de la nivelul unic national de 2% pana la minimum 1%, in functie de interesul sustinerii si al promovarii ofertei locale“. Mihail Rajnita, secretarul general al Fede­ratiei Industriei Hoteliere (FIHR), declara ca o astfel de prevedere isi are locul mai degraba in Codul Fiscal decat in Legea turismului, cu atat mai mult cu cat aceasta este votata de catre consilierii primariilor.

O alta hiba a actului normativ este menti­nerea clasificarii restaurantelor pe stele, in conditiile in care, spune Mihail Rajnita, acest sistem nu se practica nicaieri in lume.

Sanctiuni

Daca va fi adoptat in actuala for­ma, operatorii din turism, precum si autoritatile locale vor fi pasibili de amenzi, care pot ajunge si pana la 100.000 de lei.

Astfel, constituie con­tra­ventie si se amendeaza cu sume cuprinse intre 1.000 si 2.000 de lei ofe­rirea, comercializarea, vanzarea servi­ciilor si a pachetelor de servicii tu­ri­stice de catre pensiunile agrotu­­ristice si casele traditionale neautori­zate de MT. Pentru hotelurile si a­gen­tiile neautorizate, amenzile va­riaza de la 4.000 la 8.000 de lei. Acelasi nivel al penalizarii este valabil si pentru in­scrierea de infor­matii nereale in materialele de promovare, pe firmele structurilor turistice si ale agentiilor de turism. De asemenea,  comer­cia­li­zarea servi­ciilor turistice de catre operatorii economici care nu au in­cheiat asigu­rarea pentru repatrierea turistilor si/sau rambursarea sumelor platite de acestia in caz de insolva­bilitate sau faliment, precum si asi­gurarea pentru imobilele clasificate ca struc­turi de primire turistice cu functiuni de cazare si a bunurilor existente  in acestea pentru riscuri pre­cum asigu­rarea pentru incendii, cutremure, inundatii pentru cladiri si asigurarea pentru incendii, cu­tre­mure, inun­da­tii si furt in cazul bun­u­rilor existente se amendeaza cu pana la 8.000 de lei. Amenzi cuprinse intre 80.000 si 100.00 de lei se propun in cazul au­toritatilor publice locale „reprezen­tate de primari care au pe raza te­­ri­toriala statiuni turistice si care nu supun avizarii MT planurile de ur­ba­nism si amenajare a teritoriului pri­vind statiunile turistice, inainte de a fi aprobate de consiliile locale“.

Lipsesc facilitatile pentru investitori

Nicu Radulescu, presedintele Organizatiei Patronale a Turismului Balnear (OPTBR), puncteaza la randul sau cateva din principalele lacune ale proiectului MT. „In primul rand, nu se trateaza cu atentie acest domeniu, este lasat la periferie. Nu se aminteste nicaieri de colaborarea cu Ministerul Sanatatii, asa cum se prevede, de exemplu, despre colaborarea dintre MT si Ministerul Culturii in stabilirea prioritatilor in aprobarea programelor de investitii de reabilitare a monumentelor”. La aceasta se adauga, spune Nicu Radulescu, si omiterea prevederilor privind facilitatile acordate investitorilor din turism. „Nu se are in continuare grija de investitori, asa cum au alte tari. La partea efectiva de facilitati si strategii investitionale legea este zero, nu se spune clar de ce anume vor beneficia investitorii din turism, se face doar trimitere la Codul Fiscal”, mai spune oficialul OPTBR. Acesta se arata nemultumit de faptul ca proiectul a fost trimis organizatiilor patronale cu cateva zile inainte de discutiile in Consiliul Consultativ. „Proiectul, care nu ne-a fost trimis oficial, este mai degraba o popularizare a hotararii de organizare si functionare a MT”, concluzioneaza Nicu Radulescu, care aminteste si de necesitatea ca acest act sa statueze principiile dezvoltarii strategice a turismului pentru minimum doua legislaturi, pentru asigurarea continuitatii.