Colectii 30 Iunie 2009, 18:10, Fin.ro 2

Cum se fac afaceri in criza fara bani?

Disparitia banilor este unul dintre efectele cele mai vizibile ale crizei economice. Fie ca nu se mai dau credite, fie ca aceia care detin fonduri nu le mai ruleaza, supravietuirea fara bani a devenit cea mai mare provocare de astazi. A face afaceri in lipsa banilor inseamna troc, schimb in natura sau barter. Acesta forma simpla de comert, trocul, exista din cele mai vechi timpuri si presupune schimbul direct, neintermediat, de marfuri.

Financiarul iti ofera marti, 30 iunie un supliment inedit: “Economia de troc”, unde in 8 pagini sunt listate cele mai eficiente metode de depasire a blocajului financiar alaturi de zeci de anunturi din toate domeniile de activitate unde sa identifici parteneri interesati de produsele tale si sa stabilesti cum poti schimba de mai multe ori produse, pana cand realizezi profit.

Trocul nu a incetat niciodata sa existe, chiar daca aparitia si dezvoltarea banilor ca unitate valorica au schimbat ireversibil istoria economiei. Din contra, schimburile directe de bunuri si servicii s-au diversificat, s-au sofisticat, au fost impartite pe categorii, legiferate. In ziua de astazi, pe plan internatinal, barterul constituie o forma de comert de sine statoatare, guvernata de propriile legi si organisme.

Potrivit estimarilor Asociatiei Internationale pentru Comert Reciproc, valoarea schimburilor nonmonetare a fost in 2004 de 843 miliarde dolari. Suma reprezinta 15% din valoarea totala a comertului international, in conditiile in care mai putin de 1% din totalul afacerilor sunt conduse prin intermediul tranzactiilor fara numerar.

Financiarul demareaza, odata cu aparitia acestui prim numar al suplimentului “Economia de troc”, un proiect de radiografiere a economiei actuale, privita prin prisma lipsei de bani. Suplimentul va trece in revista solutiile gasite de oamenii de afaceri autohtoni, dar si exemple din economia internationala. Suplimentul va aparea la sfarsitul fiecarei luni, atata vreme cat realitatea economica o impune.

Orice schimb este posibil: dezvoltatorii imobiliari isi platesc materialele de constructii cu apartamente in viitoarele imobile, firmele de paza asigura securitatea in schimbul masinilor si diverselor echipamente pentru angajat, restaurantele organizeaza mese pentru firmele de la care vor sa obtina anumite produse. Gigantul Microsoft ofera gratuit licenta software catre companiile care folosesc produse concurente, crescandu-si cota de piata. Si guvernele fac bartere. Tari precum Malaesia si Maroc au anunta deja ca au trecut de la operatiuni comerciale in care se ofera produse alimentare, cum sunt orezul si uleiul de palmier, in schimbul altor marfuri, de exemplu, produsele de fertilizare oferite de Coreea de Nord.

Oficialii din cele doua tari estimeaza ca volumul schimburilor variaza intre 5 milioane de dolari pentru contractele mai mici si peste 500.00 de dolari americani in cazul celor mai mari contracte.

“Fiecare persoana ar trebui sa aiba un mod deschis de gandire in zilele noastre, cand banii sunt mai greu de obtinut din cauza economiei in regres. Toata lumea are active la care nu s-a gandit niciodata in acest sens, cum ar fi timpul liber, indemanarea intr-un anumit domeniu sau chiar pasiunile personale. Schimbarea printr-un barter a unor astfel de active creste standardul de viata”, considera Bob Meyer, fondator sI publicist al revistei electronice BarterNews.

Marea enciclopedie a cunoasterii, Marea istorie ilustrata a lumii si Descopera lumea sunt cele cele trei colectii editoriale lansate de Financiarul. Pe langa acestea, Financiarul a oferit cititorilor sai deopotriva literatura de business si de intelegere a relatiilor politico-economice internationale: “Gandeste ca un campion” si “Esecul in afaceri. 10 reguli de urmat”, “Putin si noua Rusie”. Lor li se adauga colectia de articole Harvard Business Review si Ghiduri Turistice Vizuale. Financiarul este editat de Media Casa Press, o companie a Intact Media Group.

Comenteaza Print Newsletter m.fin.ro

Articole similare

Taguri:
criza,
afaceri,
troc,
profit,
comert

2 Comentarii

Comenteaza si tu Comentarii 2 Afisate 1-10 Pagini 2

Adrian Necula, pe 13.11.2009, ora 11:14 Raporteaza abuz

Preocuparea excesiva privind conditiile oferite de stat este unul din nucleele care stau la baza declansarii situatiei curente din Romania. Mentinerea acestei preocupari va conduce in mod invariabil la aceeasi soarta pe care o are economia in momentul de fata. Tinand cont sau ignorand orice dezbatere pe tema crizei economice si solutiile propuse, cred ca atata timp cat mentalitatea publica se bazeaza pe dependenta fata de sistem, tara va continua sa se invarta in cercuri. Cat despre barterul la nivel inalt... romanul nu este atat de prost cum e vazut din exterior. Spre deosebire de acum 20 de ani sa zicem, tehnologia a avansat si am demonstrat in nenumarate randuri ca nu ramanem in urma. Asadar, in prezent avem deja solutii web reale reprezentate de cateva site-uri care cred ca pot influenta prosperitatea economiei mult mai sigur si mai rapid decat orice alta solutie. Cel mai interesant mi s-a parut troc-online.net care se adreseaza in special persoanelor juridice. Din cate am citit mi-am putut doar forma parerea ca este un instrument complex si diferit de orice am mai vazut si care are un potential imens. Ideea de baza este intr-o perioada ca asta ne amagim cu tot felu de articole si conferinte de presa cand solutii exista deja...

Pompiliu Barbu, pe 30.06.2009, ora 15:31 Raporteaza abuz

Ca sa faci barter la nivel inalt ( nu troc ca in comuna primitiva) iti trebuie create conditii si de catre stat prin acorduri de barter (clearing) cu alte state care folosesc acest mod de a face comert fara transfer de valuta. In afara de aceasta bancile nominalizate sa tina evidenta acestor conturi trebuie controlate de stat iar decontarea s-ar face in moneda nationala. In vremea de dinainte de '89 mai mult de 50% din comertul Romaniei era in clearing atit cu tari socialiste dar si cu tari capitaliste cum erau: Iran, Brazilia, India, Egipt, Pakistan, etc. Dupa 1989 toate aceste acorduri au fost denuntate de Romania si a inceput sa apara lipsa de lichiditati intrucit Romania nu are atita valuta incit sa-si plateasca cash facturile de titei, gaze, minereuri si alte materii prime. Astfel au aparut firme intermediare cu bani care practic ajuta la decontare intre tarile fara bani dar isi fac "partea" dela fiecare cu cel putin 10%. Dupa parerea mea renuntarea la unele acorduri de clearing a dus la reducerea exporturilor romanesti, scumpirea importurilor si scaderea generala a economiei datorita lipsei de lichiditati.