Masurile anticriza ale Guvernului Boc relanseaza doar economia subterana
Recesiunea si evaziunea fiscala merg mana in mana
Evaziunea si fraudele fiscale cresc odata cu adancirea recesiunii economice, iar una dintre modalitatile prin care guvernele incearca sa contracareze saracirea accelerata a bugetelor publice este, de regula, atenuarea poverii fiscale. Regula nu se aplica si in Romania, unde apar noi dari si creste numarul activitatilor economice impozitate.
Organizatia Economica pentru Comert si Dezvoltare identifica evaziunea si frauda fiscala ca alimentand intr-o foarte mare masura esecurile politicilor guvernamentale indiferent de tara.
Pierderea de resurse la bugetele publice prin neincasarea veniturilor fiscale afecteaza in primul rand majoritatea cetatenilor onesti, pe seama careia guvernele incearca sa recupereze sumele pe care ar fi trebuit sa le incaseze de la companii si care, totodata, au de suferit ca urmare a restrangerii implicarii statelor in programe de asistenta sociala.
Acest tip de comportament este cu atat mai vizibil pe timp de criza, cand firmele, confruntate cu o lipsa acuta de lichiditati si cu contractia pietelor de desfacere, cauta prin orice mijloace sa minimizeze pierderile, inclusiv prin evaziune si fraude fiscale. Numai in Marea Britanie valoarea pierderilor provocate bugetului de stat de indisciplina fiscala a companiilor si indivizilor s-a ridicat la 1,1 miliarde lire sterline, iar firma de consultanta KPMG apreciaza ca principala cauza a exploziei infractionalitatii fiscale o reprezinta adancirea recesiunii economice.
Fondurile pentru programele anticriza sunt afectate de indisciplina fiscala
Aceasta tendinta de sustragere de la plata darilor catre stat este intr-un vadit conflict cu interesul guvernelor aflate in procesul de cautare si implementare a unor masuri anticriza eficiente, care presupun costuri cu mult mai mari decat cheltuielile curente din economiile neafectate de recesiune.
Programele de salvare a economiilor in criza sunt costisitoare, recapitalizarea sau nationalizarea bancilor cu probleme, precum si ajutoarele masive acordate unor industrii-cheie (cum este cea auto), dar si preluarea poverii financiare a sustinerii persoanelor ramase fara loc de munca presupun venituri substantiale la bugetele statelor nevoite sa ia acest tip de masuri.
Venituri care, cel putin pe segmentul taxe si impozite colectate de la companii, sunt in scadere. Este un cerc vicios, iar printre solutiile iesirii din impas se numara relaxarea fiscalitatii si relansarea consumului, concomitent cu intarirea rolului Fiscului in scopul disuasiunii agentilor economici de a nu-si onora obligatiile catre stat. Reteta se aplica in majoritatea tarilor vechi membre ale Uniunii Europene, unde o serie de impozite si taxe sunt fie mentinute la nivelul din 2007, de dinaintea izbucnirii crizei, fie diminuate, fie suspendate temporar.
Nu este si cazul Romaniei. Primele masuri anticriza ale Cabinetului Boc, adoptate inaintea incheierii acordului de imprumut cu Fondul Monetar International, au vizat in primul rand cresterea fiscalitatii. Contributiile sociale platite de angajati si angajatori au fost majorate (de la 9,5% la 10,5%, respectiv de la 20,8% la 41,3%), persoanele fizice care realizeaza tranzactii imobiliare in scopuri comerciale au intrat in categoria platitorilor de TVA, accizele au fost majorate etc.
Dupa perfectarea intelegerii cu Fondul Monetar International, au urmat alte surprize neplacute pentru platitorii de taxe si impozite, cum sunt interdictia deducerii de catre firme a taxei pe valoarea adaugata aferenta cumpararii de autoturisme si combustibil, introducerea impozitului forfetar si disparitia unor facilitati pentru firmele mici si mijlocii. Lista nu se opreste aici, daca luam in considerare informatiile privitoare la continutul acordului de imprumut cu Fondul Monetar International. Urmeaza noi taxe si impozite, precum si fiscalizarea unor activitati pana in prezent scutite de orice contributie la bugetul public. Altfel spus, continua deprivarea mediului de afaceri de resursele financiare necesare relansarii activitatii economice si crearii de noi locuri de munca. Iar acest tip de interventie prin politici guvernamentale se face in conditiile in care economia subterana era mai mult decat prospera inca dinaintea declararii oficiale a starii de recesiune economica de catre presedintele Romaniei.
Economia „la negru”, beneficiara cresterii fiscalitatii
Parerile sunt impartite in ceea ce priveste utilitatea unui impozit precum cel forfetar. Pe de-o parte, premierul Emil Boc si presedintele Traian Basescu il considera drept o solutie optima de diminuare a economiei subterane, pe de cealalta parte, oamenii de afaceri il vad ca avand un efect invers celui scontat de autoritati. Maria Grapini, administratorul firmei Pasmatex Conf International, considera ca majorarea fiscalitatii alimenteaza evaziunea, opinia sa fiind comuna cu cea a presedintelui Uniunii Generale a Industriasilor din Romania, Cezar Ioan Coraci.
Realitatea economica a demonstrat ca, odata cu cresterea fiscalitatii pana peste un anumit nivel (depasit deja in Romania, potrivit parerii oamenilor de afaceri), scad incasarile statului din taxe si impozite, companiile si indivizii sustragandu-se de la plata acestora. Acest lucru se intampla deja din 2008, cand, la nivelul de atunci al fiscalitatii, 33% din Produsul Intern Brut al tarii era reprezentat de economia subterana, plasandu-ne pe un neonorabil loc 5 intr-un top european realizat de firma de consultanta manageriala AT Kearney.
Articole similare
- NATO infrunta criza cu Smart Defence
- Demonstratiile antiausteritate cuprind lumea. Politicienii raman surzi la revolta strazii
- Aurul, facut praf de dolarul american
- Analistii firmei lui Roubini: Marile probleme nu vin din zona economicului, ci a socialului
- Salonul aerospatial MAKS-2011: parada multa, contracte de doar - 10 mld. $
- Salariile mici - argumentul cu care puterea vrea sa atraga investitorii straini
- Trecerea la euro - o dorinta recenta, dar cu finalitate indepartata
- Efectul neasteptat al globalizarii: Marile concerne au fost depasite de companii locale
Cele mai citite din Dosar
- Real Madrid, cel mai bogat club din lume.Vezi Top 20 mondial
- Cele mai valoroase branduri sportive
- Real Madrid, cel mai bogat club din lume.Vezi Top 20 mondial
- Fotbal: “Echipa de vis” a lumii ar costa 83 mil. euro pe an. Vezi componenta
- Ce bani primesc Steaua, Rapid si Vaslui pentru ca au luat bataie in Europa League
- NATO infrunta criza cu Smart Defence
- Febra metalului galben: 2.500 de romani si-au transformat economiile in aur din cel mai pur. Randamentul este de pana la 40% pe an
- Real Madrid, cel mai bogat club din lume.Vezi Top 20 mondial
- Cele mai valoroase branduri sportive
- Real Madrid, cel mai bogat club din lume.Vezi Top 20 mondial
- Fotbal: “Echipa de vis” a lumii ar costa 83 mil. euro pe an. Vezi componenta
- Ce bani primesc Steaua, Rapid si Vaslui pentru ca au luat bataie in Europa League
- NATO infrunta criza cu Smart Defence
- Febra metalului galben: 2.500 de romani si-au transformat economiile in aur din cel mai pur. Randamentul este de pana la 40% pe an
Recomandari editori
- Sef peste avioane cu frica de zbor? Ce fel de oameni compun noul guvern
- Sefa diviziei companii mici si PFA de la Bancpost: Peste jumatate din sectorul privat lucreaza in microintreprinderi, o piata de 6 mld. euro pentru banci. Daca statul si bancherii nu sustin acest sector, vom vedea un efect de domino
- Tinerii talibani ai PDL si mostenirea guvernarii Boc. Afla urgentele noii echipe guvernamentale
- Jeffrey Franks: Nu este loc in buget pentru majorari de salarii
- Gerul ar putea scumpi factura la energia electrica
- Interviu cu Stere Farmache, ex-presedintele Bursei de Valori Bucuresti
- Romania a obtinut 1,5 mld. dolari din obligatiunile lansate in SUA
- SITUATIE CRITICA Presiunea gazelor a scazut sub cota de avarie!









Ultima ora


2 Comentarii
hans in ce lume traiesti?oierii sunt devina ca tara intra in colaps?Evaziunea fiscala se produce acolo sus,in parlament,in guvern zi de zi.Asa se ajunge cand deputatul se plimba cu masina de protocol cand are in garaj 12 masini,asa se intampla cand deputatul sta moca in vila de protocol desi el mai are 14 vile ale lui,asa se intampla cand mananca,bea,fumeaza,se pipi si alte chestii pe bani publici cand el e milionar in euro.Gandeste-te ca sunt nspe guri acolo sus care consuma la discretie bani de protocol.Fa un calcul,iei fara numar dar nu pui la loc deloc,unde ajungi?O sa aflam cu totii cat de curand.
Asa se intapla cand un palicar si un pitic in gandire care-si reneaga propria lucrare de doctorat, fac pe economistii si-si dau cu parerea despre economie: rezulta un impozit foprfetar si mariri de taxe si impozite in timp ce de exemplu branzarii si oierii din piete si altii ca ei nu sunt obligati sa plateasca nici o taxa la stat sau sa se transforme in PFA, AF, SRL pt a plati taxe si impozite.