Laureatul Premiului Nobel in Economie, Edward C. Prescott,  a sustinut ieri o conferinta in cadrul se­minarului organizat de „Financiarul” si „Sapta­mana Financiara”, ocazie cu care a aratat ca iesirea din actuala criza econo­mico-financiara se poate face si fara cresterea ratelor de impozitare. In fata unei audiente nume­roase, alcatuite din ban­cheri, avocati de succes, reprezentanti ai oamenilor de afaceri, ai sindicatelor si ai unor institutii publice, acesta a oferit solutii pentru depasirea crizei, o mare parte dintre acestea putand fi apli­cate si in Romania. Pe parcursul vi­zitei la Bucuresti, profes­o­rul Prescott a avut intalniri cu vicepresedintele Senatului, Dan Voiculescu, si cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

„Prezenta profesorului Ed­ward C. Prescott la Bu­curesti este un foarte bun prilej pentru cei pre­zenti la aceasta confe­rinta de a analiza masurile economice pentru traversarea crizei pro­puse de unul dintre cei mai mari «guru» ai econo­miei”, a aratat in deschiderea semi­narului Gabriela Vranceanu Firea, directorul publi­catiilor „Saptamana Financiara” si „Financiarul”. Desi s-a aratat sceptica in privinta aplicarii in viitorul apropiat a acestor idei si in Romania, Gabriela Vranceanu Firea a spus ca totusi glasul profesionistilor adeva­rati trebuie sa fie auzit.

Romania are nevoie  de productivitate buna

Actuala criza economica a fost provocata de intermediarii finan­ciari, dupa ce o parte dintre acestia au de­venit insolvabili, iar valoarea activelor lor a scazut, a afirmat Edward C. Pres­cott, laureat in 2004 al Premiului Nobel in Economie, in cadrul seminarului „Statul vs eco­nomie. Rolul guvernelor in declan­sarea crizei si solutii”. Marele economist ame­rican a explicat ca de­clansarea crizei a pro­vocat transfor­mari politice ce au ge­nerat la randul lor schimbari in as­teptarile privind cres­terea impozi­telor, un fapt ce a deter­minat, in final, depresiunea in economie. Pro­fesorul Edward C. Prescott este de parere ca aceasta depresiune din economia Sta­telor Unite, mani­fes­tata in ultimul trimestru din 2008 si in primul din 2009, nu a fost adan­cita nici de lipsa imprumuturilor, nici de da­toria financiara a populatiei si a com­paniilor, ci de reducerea inve­stitiilor.

Odata ce sec­torul corporate a in­ceput sa aiba temeri privind cresterea ratelor de impozitare, au scazut atat inves­ti­tiile, cat si ocuparea fortei de munca. „Temerile s-au adeverit, iar im­po­zitele au crescut. Dar criza a fost o scuza pentru tot felul de politici ne­adecvate si rau-voitoare, de imple­men­tarea ca­rora lumea se temea”, spune laureatul Premiului Nobel. „Ast­fel cor­poratiile si-au taiat inves­titiile, desi bani aveau, iar o dovada in acest sens stau dividendele mari acordate”, conchide Edward C. Prescott.

Iesirea din criza poate avea loc in doua moduri, iar pentru a  exem­plifica acest lucru profesorul Pres­cott a ana­lizat, pe de o parte, evolutiile eco­nomiilor Finlandei si Japo­niei dupa criza din 1992 si, pe de alta, ale celor din Chile si Mexic dupa turbulentele din 1980. In pri­mul caz, Finlanda, care a fost afec­tata de scaderea exporturilor catre Rusia, s-a reformat, iar, la final, in­dicatorii economici ai acesteia ara­tau mai bine decat inainte. In acelasi timp, Japonia, care avea o situatie mult mai buna, a pierdut 10 ani de crestere din cauza produc­tivitatii costisitoare. In al doilea caz, Chile a fost castigatorul, cu o crestere a PIB/locuitor de 130% la fina­lul crizei, iar Mexicul, perdantul, si-a anulat 15 ani de crestere eco­nomica. Astfel, profesorul Prescott considera ca daca Statele Unite si Uniunea Euro­peana adopta politici bune pot obtine o crestere ca in Chile si Finlanda, daca aplica politici ne­adecvate, vor obtine doar stagnarea din Mexic si Japonia. In acest context, el considera ca nu tre­buie crescute ratele de impo­zitare. „Si­tuatia din Romania este asema­natoare cu cea din Europa, din punctul de ve­dere al orelor de munca. Dar numarul acestora nu are nicio in­fluenta asupra impozitarii”, arata acesta. „De exem­plu, in Franta, Ger­mania si Italia, ratele ajung la 60%, cu alte cuvinte, din 100 de euro, pentru consum se cheltuiesc doar 40 de euro”, explica acesta.

Comparativ, in Japonia, SUA sau Australia, la 100 de unitati se cheltuiesc 60 de uni­tati, iar ratele de impozit se mentin constante din anii ’70. Iar acesta este un lucru bun, sustine lau­reatul Pre­miului Nobel in Economie, care conchide ca „buna­starea are de cas­tigat din reducerea taxelor”. Tot referitor la Romania, Edward C. Prescott spune ca aceasta are o situatie buna, in pofida socului re­simtit dupa integrare, in fapt costul intrarii intr-un sistem mai bun. El afirma ca avem nevoie de o pro­ductivitate cat mai buna si ca nu trebuie sa subventionam inefi­cienta, care o afecteaza in mod direct.

„Intermedierile financiare  ar trebui interzise”

Edward C. Prescott este de parere ca unul dintre factorii care au declansat actuala criza a fost faptul ca, inca din anii ’80, Statele Unite au abandonat analiza cost/beneficii in procesul de adoptare a reglemen­tarilor. Un exem­plu in acest sens a fost scaderea ratei emigrarii de la un milion de persoane pe an in 2006 la 100.000 de per­soane/an in 2009. Iar aceasta re­stric­tionare a fost consi­derata de profesorul Prescott drept un lucru negativ pentru industrie. „De fapt, ceea ce s-a intam­plat acum este o repetare a situatiei din 1929-1932”, spune acesta. „Si atunci o mica depresiune s-a transformat in­tr-una mare, pentru ca s-a dus o politica antiemigratie, o politica antiglo­ba­liza­re, au avut loc majorari de impo­zite, iar presedintele Hoover invita directorii marilor intreprinderi si le spunea ce sa faca. In opinia sa, intermedierile fi­nan­ciare, care speculeaza sume imense, ar trebui interzise, pentru ca, in final, cei care pierd sunt con­tribuabilii. Iar acest lucru s-a vazut deja prin imensul pret care a fost platit de acestia dupa ce marile banci imprumutatoare au fost sal­vate de Guvernul american.

„Rata RMO de 40%, destul de mare”

O rata de 40% pentru pasivele in valuta pe care bancile romanesti trebuie sa le constituie la Banca Nationala este, in opinia profesorului Edward C. Prescott, una destul de mare. „Cred ca ar trebui sa se situeze intr-un interval de 25%-35% si chiar sa coboare la 2%”, spune acesta, motivand ca afacerile si achizitiile de locuinte trebuie finantate. Totodata, el considera ca regulile de contabilitate ar trebui sa fie schimbate.

Trei recomandari pentru guvernantii romani

Edward C. Prescott, a facut, la cererea vicepresedintelui Partidului Conser­vator, Maria Grapini, trei recomandari pentru Guvernul de la Bucuresti. „Pre­su­punand fezabilitatea politica a aces­tor concepte, sfatul meu este sa reduceti ratele de impozit si cheltuielile, sa adoptati politici de sporire a produc­tivitatii si sa mariti transparenta”, a spus acesta. Profesorul a mai aratat ca in privinta productivitatii trebuie mentinuta directia adoptata pe drumul integrarii, care este benefica pe termen mediu si lung pentru poporul roman, cel care conteaza, de fapt, cel mai mult. Acesta mai spune ca un stat isi manifesta „atitudinea prietenoasa” si daca permite prezenta si competitia in mediile de afaceri, daca nu protejeaza un anume statut al firmelor si daca nu blocheaza schimbarile prin intermediul procesului politic.