Prudenta maxima, dar si specularea oportunitatilor, acestea trebuie sa fie cuvintele de ordine in vreme de criza.

Recesiunea poate provoca pierderi sau chiar falimente, dar poate deschide noi domenii investitionale, neexploatate pana in prezent. Industria alimentara, farmaceutica, dar si comertul cu produse second-hand, mobilier reconditionat, sunt cateva dintre sectoarele cu risc minim.

Piata autohtona a produselor ecologice va creste in acest an cu aproximativ 30%, po­tri­vit oamenilor de afaceri din domeniu si re­pre­zen­tantilor Ministerului Agriculturii.

Astfel, vanzarile de produse bio pot ajunge la 20 de milioane de euro in 2009, in contextul cererii din ce in ce mai ridicate a populatiei.

In 2008, pia­ta eco a fost estimata la 15 mi­li­oa­ne de euro, de la numai cinci mi­li­oa­ne de euro in 2007. Multe voci nu se tem sa afirme ca dezvoltarea cul­tu­ri­lor ecologice ar putea fi avantajul competitiv al Romaniei pe piata agri­co­la europeana, pe fondul unui po­ten­tial ridicat.

Deocamdata, consumul de pro­du­se ecologice ramane scazut in Ro­mania comparativ cu alte state mem­bre ale Uniunii Europene. Doar 0,5% din alimentele vandute sunt eco­lo­gi­ce.

In Polonia, 7% dintre consumatori achizitioneaza produse organice pe o piata estimata la 70 de milioane de euro. Si suprafata destinata agri­cul­turii ecologice este redusa, doar 0,8% din terenurile agricole sunt cultivate organic.

Suprafete mai mici sunt doar in Bulgaria, Malta, si Polonia. Anul trecut, Romania a importat produse ecologice de 10 milioane de euro. Austria este pe primul loc, cu 11% din terenuri destinate agri­cul­tu­rii ecologice, urmata de Suedia (9,9%), Letonia (9,8%), Italia (9%), Es­to­nia (8,8%) si Cehia (8,3%). In Ro­ma­nia, piata se dezvolta mai incet pen­tru ca produsele organice sunt mai scumpe in medie cu 10%-40% fata de alimentele conventionale, se arata intr-un document al Minis­te­rului Agriculturii.

La nivel mondial, piata de profil se va ridica in acest an la 45-50 de mi­li­ar­de de dolari, cu o crestere medie de cinci miliarde de dolari pe an. Van­zarile de produse ecologice re­pre­zinta intre 1% si 2% din totalul vanzarilor de produse alimentare.

In UE, cei mai mari consumatori de ali­men­te organice sunt danezii, care aloca 80 de euro anual pentru astfel de produse, iar Germania este con­si­de­rata motorul agriculturii eco­lo­gi­ce, cu o piata estimata la 5,8 miliarde de euro. In Cehia, o piata de 260 de milioane de euro, se preconizeaza o crestere cu 70% a vanzarilor de pro­duse organice in urmatorii trei ani. 

Domeniile cu potential

Toate aceste cifre ne arata ca, pia­ta produselor bio este profitabila chiar si pe timp de criza. „Afacerile fle­xi­bi­le, care se adap­tea­za usor spe­ci­ficului pietei, sunt ce­le care rezista in astfel de pe­rioa­de”, cred multi din­tre in­tre­prin­za­torii ieseni. Nisele create de criza tre­buie speculate prin reo­rien­ta­rea rapida, in functie de noile conditii. Oportunitatile pot aparea in zone neafectate atat de mult de criza fi­nan­ciara, cum este cel alimentar, far­maceutic sau al ser­vi­ciilor.

Francizele sunt o cheie, mai ales ca reteta este una deja verificata, nu mai are nevoie decat de adaptarea la mediul local. „Reteta de succes si stra­tegia de marketing deja exista, publicul este deja format, mai ales daca vorbim de branduri re­cu­nos­cu­te international. In multe din ca­zuri, investitia intr-o franciza este mai mica decat daca ai demara o afa­cere de la zero, cu tot ce pre­su­pune crearea unui nou brand”, a spus Paul Butnariu, presedintele Camerei de Comert si Industrie Iasi.

Pariul pe produsele ecologice

Produsele ecologice sunt un alt sector neexploatat si care isi gaseste adepti, chiar si in timpuri mai di­fi­cile. „Sunt cateva sectoare care nu au fost atat de puternic atinse de criza financiara si care nu au fost ex­ploa­tate suficient nici inainte de de­clan­sarea acesteia. Unul dintre acestea este cel al produselor eco­logice”, spu­ne Paul Butnariu.

Tot despre industria alimentara vorbesc si alti investitori ieseni, ca fiind un sector destul de inflexibil atunci cand vine vorba despre mo­di­ficarea conditiilor pietei. In vreme de cri­za, consumatorii vor renunta la bunuri de lunga folosinta sau la cele de lux, care asigura nevoi cos­ti­si­toa­re si nu neaparat vitale, dar nu vor scadea atat de mult cererea pentru produsele alimentare. „Restaurante, serviciile de catering, dar si comertul cu amanuntul cred ca vor ramane sectoare care vor fi prospere si in perioade de instabilitate.

Cel mai mult de suferit au constructiile si, alaturi de acestea, intermedierea, prin agentiile imobiliare si comertul cu materiale de constructii”, spune presedintele CCI Iasi.

Consilierea, de orice fel, la mare cautare

Serviciile de consultanta fi­nan­cia­ra si fiscala, firmele de consiliere in vederea deschiderii unei noi afa­ceri, pentru rentabilizarea celei exi­stente, dar si cabinetele de con­sul­tan­­ta psi­ho­logica sunt alte domenii unde vor exista permanent clienti.

Oa­menii de afaceri spun ca in­cer­ti­tudinea fi­nanciara va creste cota ce­lor care vor sti sa consilieze in­vestitorii in directia cresterii sau cel putin a mentinerii cotei profitului. „In momente de instabilitate fi­nan­cia­ra vor aparea mai multe firme de consultanta financiara, care sa ajute companiile sa-si reorganizeze ac­ti­vi­tatea si sa-si redistribuie bugetul astfel incat sa elimine pierderile.

Foarte importante si cautate vor fi si firmele de con­siliere psihologica, in­trucat nu toti directorii de firma sunt la fel, multi putand suferi stari de­pre­sive care ar duce la pierderi foarte mari sau chiar la falimentarea com­­­pa­niei. De ase­menea, consilierea pentru deschi­derea de noi afaceri este o alta opor­tunitate pentru cei care doresc sa deschida o afacere”, afirma Gheorghe Plesu, presedintele Aso­cia­tiei Oa­me­nilor de Afaceri Iasi.

Paul Butnariu:  Sunt cateva sectoare care nu au fost atat de puternic atinse de criza financiara si care nu au fost exploatate suficient nici inainte de declansarea acesteia. Unul dintre acestea este cel al produselor ecologice.

Afaceri flexibile

Indiferent de domeniul de activitate, vitala ramane flexibilitatea afacerii. „Trebuie gasite nisele pe care se pot deschide noi oportunitati de afaceri. Fiecare intreprinzator va trebui sa fie extrem de atent la specificul pietei si sa fie pregatit sa schimbe directia. Pentru orice noua investitie trebuie insa facute studii extrem de amanuntite ale conditiilor in care se va demara noua investitie”, spune Anghel Ficu, consilier local al Iasiului. De asemenea, oamenii de afaceri recomanda prudenta, cresterea sa fie facuta cu pasi marunti, iar afacerea sa fie urmarita cu mare atentie, pentru a preintampina orice potentiale nereguli.