Pe 2 aprilie a.c., la finalul summitului G 20 de la Londra, presedintele SUA, Barack Obama, a declarat ca acordul obtinut reprezinta „un punct de cotitura in efortul nostru dea realiza o redresare a economiei globale“. Obama a facut aceste comentarii dupa ce liderii G 20 au anuntat un important plan de stimulare a economiei mondiale, care include intarirea legislatiei privind fondurile de investitii si paradisurile fiscale, precum si reglementarea mai stricta a sistemului financiar global.

Printre cele mai importante idei ale liderului de la Casa Alba au fost: acordul G 20 care reprezinta un punct de rascruce in efortul tarilor membre de a realiza o redresare a economiei globale; pentru a preveni producerea de noi crize, s-a decis cresterea transparentei si protectia capitalului institutiilor financiare din tarile membre; in viata nu exista garantii si nici in economie nu exista garantii, exista mereu riscuri. Iar masurile luate sunt de natura a pre­ve­ni o depresiune economica. Daca sunt suficiente, trebuie sa as­tep­tam sa vedem. In doi-trei ani ne vom uita in urma si vom vedea daca aceste decizii ale noastre au dat roade. E foarte important ca suntem con­sti­en­ti de criza. In general a fost o abor­dare constructiva din partea tuturor liderilor. Fara strategii con­cepute impreuna, aceste probleme vor reve­ni in viitor. Suntem datori tuturor cetatenilor nostri sa actio­nam urgent. Ne-am inteles sa luam o serie de masuri pentru a relua cres­terea economica si a impiedica re­petarea unor astfel de crize. Am respins protectionismul care poate sa duca la agravarea crizei. Aceasta coo­pe­rare intre principalele econo­mii din lume indica sprijinul ame­rican pentru pietele libere. Statele Unite sunt decise sa realizeze o reforma com­pleta a actualului sistem de regle­mentare esuat. SUA vor acorda su­pli­mentar 448 de milioane de dolari statelor vulnerabile, care repre­zinta viitoarele motoare ale cresterii economice mondiale.

Liderii G 20 au ajuns la un acord care sa reglementeze sistemul fi­nanciar global. Pachetul de finan­tare de 1,1 trilioane de dolari, des­tinat sustinerii fluxurilor comerciale glo­bale, a fost votat de catre toti li­derii lumii prezenti in capitala Marii Bri­tanii, la summitul G 20.

Reformarea in profunzime a institutiilor internationale

„Lumea are nevoie de o schim­bare a sistemului financiar mondial, cu reguli noi, care sa impiedice orice fel de abuzuri in viitor. Pentru a re­aduce prosperitatea, avem nevoie de actiuni transfrontaliere, de in­vestitii care sa creeze noi locuri de munca. Trebuie sa intindem o mana catre pietele aflate in dezvoltare, dar si oamenilor saraci, care sufera cel mai mult de pe urma crizei“, a fost mesa­jul liderului american Barack Obama.

Liderii mondiali au reusit, in pofida unor dispute anterioare, sa se puna de acord asupra „reformarii in profunzime a organizatiilor interna­tionale“ si sa defineasca „o strategie de iesire din criza“, pentru prima data de la acordurile de la Bretton Woods, din 1945, care au pus bazele actualului sistem financiar.

Cele patru orientari majore, sta­bilite in cadrul summitului, se refera la bani, adoptarea de noi reguli, con­solidarea institutiilor internationale si primirea statelor emergente la masa tarilor bogate. Potrivit comu­nica­tului final, participantii au decis triplarea resurselor financiare ale FMI la 750 de miliarde de dolari, alocarea unor drepturi speciale de tragere de 250 de miliarde de dolari, suplimentarea finantarilor acordate de bancile de dezvoltare cu cel putin 100 de miliarde de dolari, precum si asigurarea unui sprijin de 250 de miliarde de dolari pentru comertul mondial. Acest program totalizeaza 1.100 miliarde de dolari si va sustine reluarea creditarii, a cresterii econo­mice si a numarului de locuri de munca, la nivel mondial.

Tot in legatura cu FMI s-a stabilit ca, de acum inainte, directorii Fon­dului Monetar International si ai Bancii Mondiale sa fie numiti pe criteriul merit, punand astfel punct acordului care rezerva sefia FMI europenilor si cea a BM ameri­canilor. In plus, bancile centrale ale statelor membre G 20 s-au angajat sa men­ti­na politicile de sprijinire a economiei si sa foloseasca toate instrumentele aflate la indemana in acest sens. Liderii G 20 s-au mai angajat sa conceapa strategii credi­bile de re­nuntare la masurile nece­sare, in ve­derea sustinerii sectorului financiar si a refacerii cererii la nivel mondial, pentru a reduce amploarea conso­lidarii bugetelor, necesara pe termen lung. S-a decis infiintarea unui Con­siliu de Stabilitate Finan­ciara (Finan­cial Stability Board), cu un mandat mai puternic, ca succesor al Foru­mului de Stabilitate Finan­ciara (FSF), care sa includa toate statele membre ale G 20 ca membri ai FSF, precum si Comisia Europeana.

Propuneri ale Comisiei si Parlamentului European

Dupa ce sistemul bancar a fost pe punctul de a se prabusi in octombrie 2008, presedintele Barroso a format un grup de experti bancari, prezidat de fostul sef al Fondului Monetar International, Jacques de Larosire. Acest grup a avut sarcina de a gasi modalitati de ameliorare a supra­vegherii financiare, iar recoman­darile sale stau la baza propunerilor Comisiei. La sfarsitul lunii mai 2008, Comisia Europeana si-a prezentat intentiile legate de o mai buna supraveghere financiara in Europa, propunand infiintarea unei noi in­stitutii europene: Consiliul Euro­pean pentru Riscuri Sistemice (CERS), organism care va raspunde de identificarea si eliminarea riscu­rilor aparute la nivel de sistem.

Recenta criza bancara, cea mai serioasa din ultimele decenii, a aratat ca riscurile asumate in ma­terie de investitii pot destabiliza sistemul financiar global si chiar economii intregi. In cadrul diver­selor reuniuni la nivel inalt, orga­nizate la inceputul anului 2008, liderii UE si ai Grupului Celor 20 s-au angajat sa consolideze suprave­gherea sistemului financiar pentru a preveni riscurile excesive. „O mai buna supraveghere a pietelor finan­ciare transfrontaliere este cruciala din punct de vedere etic si econo­mic“, a declarat presedintele Comi­siei Europene, José Manuel Durao Barroso. CERS va contribui la resta­bilirea increderii, la preintampi­narea crizelor, la protejarea locurilor de munca si a cresterii economice“.

Pana la crearea CERS, sistemul bancar european este supravegheat, in principal, la nivel national. CERS este un organism de anvergura euro­peana, care va trebui sa raspunda de identificarea si eliminarea riscurilor aparute la nivel de sistem. Consiliul european pentru riscuri sistemice va fi prezidat de presedintele Bancii Centrale Europene si va fi format din inspectori financiari si reprezentanti ai bancii centrale din fiecare tara. Misiunea sa va fi aceea de a avertiza in legatura cu riscurile care pun in pericol stabilitatea pietei si de a recomanda actiuni de remediere. Comisia Europeana a propus si crearea unui sistem european al inspectorilor financiari, destinat sa asigure supravegherea institutiilor financiare care opereaza in doua sau mai multe tari ale UE. Conform acestui sistem, autoritatile europene din sectorul bancar, al asigurarilor si al valorilor mobiliare ar supraveghea si coordona activitatea inspectorilor care opereaza la nivel national.

Pachetul de masuri construit pe doua axe reprezinta un segment esen­tial al reactiei UE la criza economica, fiind destinat sa garan­teze investitorilor o mai mare sigu­ranta a pietelor financiare si sa restabileasca increderea in sistem. De asemenea, propunerile vor con­tri­bui la consolidarea pietei euro­pene de servicii financiare.

In ultima sesiune plenara, din mai a.c., deputatii europeni ai vechiului Parlament  (cel dinainte de alegerile de la 7 iunie a.c.) au aprobat o propunere cu privire la fondurile minime de care trebuie sa dispuna bancile pentru a asigura solva­bili­tatea sistemului financiar. In ur­matoarea legislatura, 2009-2014, ei trebuie sa decida daca aceste cerinte de capital vor fi aplicabile si altor tipuri de institutii financiare, pre­cum fondurile speculative si fon­durile de plasament din sectorul privat. Europarlamentarii trebuie sa reglementeze si cadrul Uniunii pentru managerii fondurilor alter­native de investitii. Ar fi prima incercare de a crea o jurisdictie in acest domeniu.

Cele mai importante solicitari ale premierului britanic Gordon Brown, aprobate de liderii G 20:

• scoaterea in afara legii a paradisurilor fiscale care nu se conformeaza reglementarilor fiscale internationale;
• stabilirea de noi reguli pentru plata salariilor si bonusurilor directorilor de mari corporatii, inclusiv din sectoarele financiar si bancar;
• cheltuirea a aproximativ trei trilioane de dolari pentru intarirea economiei mondiale pana la sfarsitul anului 2010, din care 250 de miliarde de dolari pentru inaintarea comertului la nivel mondial;
• suplimentarea fondurilor FMI si ale altor institutii financiare cu un trilion de dolari, care vor fi acordati institutiilor financiare internationale, iar din acestia, 750 de miliarde de dolari sunt pentru FMI;
• FMI va vinde rezerve de aur in valoare de mai multe sute de miliarde de dolari pentru a ajuta tarile sarace;
• desfasurarea unor actiuni rapide pentru finalizarea rundei de la Doha.
• Liderii G 20 se vor intalni din nou in acest an.